Consiliul Afaceri Generale, prezidat de România, a adoptat ieri Concluziile cu privire la garantarea de alegeri europene libere și corecte, un semnal politic deosebit de relevant la nivel european, înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile europene care se vor desfășura în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai 2019.
În acest an se marchează 40 de ani de la organizarea primelor alegeri libere și directe pentru Parlamentul European. În acest context, viitoarele alegeri europene capătă o semnificație aparte, cu atât mai mult în climatul actual european și global deosebit de complex – marcat de mize fără precedent sub aspectul emergenței și intensificării provocărilor în materie de securitate cibernetică, al dezinformării, al protecției datelor cu caracter personal, în special în mediul online.
În acest sens, eforturile instituțiilor europene și ale statelor membre vizează crearea condițiilor necesare asigurării unui cadru adecvat organizării de alegeri libere, corecte și democratice la nivelul Uniunii. Astfel, Concluziile Consiliului au la bază Pachetul Comisiei Europene privind alegerile europene libere și corecte din septembrie 2018, precum și Planul Comun de Acțiune al Comisiei și Înaltului Reprezentant privind combaterea dezinformării din decembrie 2018.
Concluziile adoptate astăzi de Consiliul UE sunt destinate să identifice, de o manieră comprehensivă, provocările pe care organizarea alegerilor le implică şi să avanseze măsurile necesare unui răspuns adecvat la aceste provocări. Concluziile cu privire la garantarea de alegeri europene libere și corecte vizează, astfel, stabilirea unui cadru coordonat de acțiune a statelor membre și a instituțiilor europene în domenii cu impact determinant asupra organizării și a influențării rezultatelor alegerilor, precum combaterea dezinformării, a atacurilor cibernetice, protecția datelor, asigurarea transparenței online și cooperarea cu companiile din domeniul digital pentru a reduce încercările de influențare și manipulare a opiniei publice, inclusiv prin promovarea de narative false.
De asemenea, adoptarea Concluziilor are rolul de a sensibiliza factorii de decizie și de a crește conștientizarea la nivelul publicului european, înaintea alegerilor europene, cu privire la importanța protejării valorilor europene și a sistemelor democratice în Uniune. Consiliul subliniază că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, arătând că o abordare cuprinzătoare și o cooperare la nivel european sunt absolut necesare pentru asigurarea securității electorale și a legitimității alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. O astfel de abordare trebuie să respecte drepturile fundamentale, libertatea de asociere la toate nivelurile și libertatea de exprimare.
În acest sens, statele membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant sunt încurajate să implementeze, complementar cadrului existent, o serie de măsuri în vederea: protejării valorilor democratice ale Uniunii în era digitală; consolidării rezilienței societăților și cetățenilor europeni, inclusiv prin dezvoltarea gândirii critice; protejării datelor și a infrastructurii electorale în Uniune, prin implementarea Regulamentului general pentru protecția datelor; consolidării securității cibernetice; creșterii transparenței online; combaterii amenințărilor hibride și aprofundării cooperării externe în materie electorală.
Totodată, Concluziile adoptate atrag atenția asupra faptului că sursele dezinformării pot proveni atât din interiorul, cât și din exteriorul UE, de la o varietate de actori statali și nestatali. În acest context, Consiliul și statele membre consideră că, în baza unor analize ale amenințărilor și a unor evaluări ale datelor existente, eforturile de combatere a acestui fenomen „trebuie îndreptate către actorii nocivi, în special sursele ruse indicate în planul de acțiune, care recurg tot mai des la strategii de dezinformare”, reiterându-se, astfel, poziția exprimată în acest sens și de Consiliul European în 2015.
”Cetățenii europeni trebuie să știe că votul lor este liber, sigur și bazat pe informații reale. Concluziile adoptate astăzi contribuie la o abordare coordonată a statelor membre și instituțiilor UE în direcția protejării proceselor democratice de manipulări și interferențe, din partea actorilor interni și externi. Campaniile de dezinformare care sunt lansate de numeroși actori statali și nestatali, alături de atacurile cibernetice și încălcarea protecției datelor, constituie amenințări serioase în perspectiva alegerilor europene. Pentru Președinția română a Consiliului UE aceste teme vor rămâne prioritare”, a afirmat ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba.
Între măsurile concrete cuprinse în Concluzii, de un interes aparte sunt cele referitoare la convocarea regulată a rețelei de cooperare electorală pentru combaterea campaniilor de dezinformare și pentru a împărtăși exemple de bune practici și expertiză în domeniul electoral, crearea de către Comisie a Sistemului Rapid de Alertă înaintea alegerilor europene, pentru prevenirea cazurilor de dezinformare, îmbunătățirea comunicării strategice a Statelor Membre și Comisiei cu privire la valorile, acțiunile și politicile europene, consolidarea cooperării cu actori din mediul privat și academic, platformele sociale și societatea civilă pentru a detecta, analiza și expune practicile de dezinformare, sprijinirea mass-media independentă și sensibilizarea cetățenilor cu privire la conținutul digital, implementarea acțiunilor necesare pentru a contracara amenințările cibernetice la adresa sistemelor și infrastructurilor electorale, promovarea transparenței online, în special cu privire la activitățile electorale specifice și încurajarea cooperării în materie electorală cu parteneri internaționali relevanți, precum G7 sau NATO.
