Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în colaborare cu Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Societatea de Studii Româneşti „Miron Costin”, Universitatea din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, conferinţa internaţională 1933–2023: 90 de ani de Limbă şi literatură română la Universitatea din Padova / 1933–2023: Novant’anni di romeno all’Università din Padova, la Universitatea din Padova, în perioada 22-23 noiembrie 2023.
Evenimentul marchează împlinirea a 90 de ani, odată cu anul universitar 2023-2024, de când la Universitatea din Padova se predă limba și literatura română.
Predarea limbii române la Padova a început în anul universitar 1933–1934, odată cu numirea ca profesor titular a lui Ramiro Ortiz (Chieti, 1879 – Padova, 1947), personalitate de importanţă fundamentală pentru studiul limbii şi literaturii române în sistemul universitar italian. A pus bazele unor relaţii academice şi culturale durabile între Italia şi România, continuate şi dezvoltate până astăzi. În 1909, Ortiz a fost însărcinat de Ministerul italian al Educaţiei să creeze un post de profesor de literatură italiană la Universitatea din Bucureşti. În 1924, la iniţiativa sa, a fost creat Institutul de Cultură Italiană din Bucureşti. În 1933, după o experienţă de peste douăzeci de ani în România, a devenit profesor la Padova, unde a înfiinţat una dintre primele şi cele mai longevive Catedre de limba română din Italia. La moartea sa, urmaşii au donat Universităţii din Padova marea bibliotecă românească a profesorului Ortiz, care constituie nucleul celei mai importante şi mai bine aprovizionate biblioteci de limbă şi literatură română din Italia. Instituirea lectoratului de limba română la Padova i se datorează, de asemenea, lui Ortiz: primul lector român a fost Nina Façon (1909–1974), o importantă italienistă română, care fusese discipola lui Ortiz la Bucureşti. Nina Façon a activat însă doar un an la Universitatea din Padova, deoarece în 1938–1938, în conformitate cu infamantele legi rasiale ale guvernului fascist, contractul său de cadru didactic nu a fost reînnoit, pentru că era de origine ebraică. Ca o minimă compensaţie morală, în 1985, Universitatea din Padova a dat numele Ninei Façon unei săli din sediul Institutului de Limbi Romanice.
Pe urmele lui Ramiro Ortiz, multe alte personalităţi marcante din lumea studiilor lingvistice şi literare au contribuit la prestigiul Catedrei de limba şi literatura română de la Padova. Ar trebui să-i menţionăm cel puţin pe Alexandru Niculescu (n. 1928) şi Lorenzo Renzi (n. 1939), ambii foarte importanţi lingvişti, dar şi promotori activi şi entuziaşti ai contactelor academice şi culturale dintre italieni şi români. Trebuie subliniat faptul că Universitatea din Padova a fost întotdeauna un teren fertil de întâlnire şi schimb de idei pentru personalităţi din lumea culturală românească şi italiană, chiar şi în anii în care acest lucru era mult mai anevoios decât în prezent. De exemplu, în anii ‘80 ai secolului XX, Catedra română de la Padova a fost un reper pentru exilul românesc, oferind sprijin cercetătorilor şi dascălilor care fugeau din regimul represiv comunist. În primele zile ale lunii ianuarie 1990, eliberarea României de sub comunism, care a stârnit uriaşă emoţie şi simpatie opiniei publice italiene, a fost sărbătorită şi în Palazzo Maldura, sediul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea din Padova. Evenimentul a fost organizat de profesorul Lorenzo Renzi şi de lectorul Anca Bratu, în prezenţa Rectorului Universităţii, profesorul Mario Bonsembiante, cu lecturi în limba italiană şi în traducere ale operelor unor poeţi români contemporani.
Printre personalităţile marcante ale culturii române care au fost oaspeţi la Universitatea din Padova se numără reputaţi scriitori şi poeţi români, precum Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ileana Mălănciou, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Norman Manea etc., precum şi universitari români şi italieni, de la Florica Dimitrescu la Adrian Niculescu, Mihai Nasta, Maria Iliescu, Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Luisa Valmarin, Mircea Anghelescu şi alţii.
În prezent, titularul catedrei este profesorul Dan Octavian Cepraga, profesor de limba şi literatura română, asistat de lectorul Iulia Cosma, de profesorul Federico Donatiello şi de doi tineri cercetători, Nicola Perencin şi Marco Francescon. Studenţii, care fac parte şi dau sens acestei poveşti de succes, sunt atât tineri italieni, cât şi români care au crescut sau chiar s-au născut în Italia şi sunt interesaţi să cunoască şi să înveţe mai mult despre limba şi cultura ţării de origine. Pe lângă activitatea didactică şi de cercetare, au loc numeroase întâlniri şi iniţiative culturale, iar vitalitatea limbii române la Padova se regăseşte şi în succesiunea manifestărilor culturale destinate unui public mai larg, printre care un atelier de teatru în limba română, numeroase concerte şi alte evenimente care se bucură întotdeauna de o participare semnificativă din partea comunităţii româneşti, deosebit de numeroasă în Padova şi în întinsa zonă înconjurătoare. Comunitatea românească participă cu entuziasm la iniţiativele culturale ale Universităţii din Padova, acestea fiind considerate un stimul cultural valoros pentru prezervarea şi promovarea identităţii româneşti, dar şi ca un important vector de dialog şi integrare, sub semnul apartenenţei europene comune.
