Autoritățile de la Kiev acuză Federația Rusă că a înăsprit în mod nejustificat controalele vamale asupra exporturilor ucrainene. Zeci de tiruri cu marfă destinată pieței rusești așteaptă să traverseze granița, blocând punctele de frontiere, din cauza excesului de zel al vameșilor ruși. Acesta este al doilea incident comercial între cele două state după ce autoritățile de la Moscova au interzis importul de confecții produse de compania ucraineană Roshen, din cauza nerespectării unor standarde comerciale. Compania siderurgică ucraineană Metinvest se numără și ea printre agenții economici afectați grav de excesul de blocajul de la frontierăi, livrările către piața rusă neputând fi onorate în timp util.
Conflictul comercial și vamal dintre Ucraina și Rusia se datorează intenției Kievului de a semna un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic din luna noiembrie de la Vilnius. Federația Rusă ar dori ca Ucraina să se alăture proiectului său geopolitic – Uniunea Euroasiatică al cărui scop este protejeze și să consolideze influența Kremlinului în fostele republici sovietice. Orice apropiere a fostelor republici sovietice de Occident este considerată de Moscova un afront și o amenințare la adresa „sferei sale de influență”. Pentru a descuraja astfel de comportamente Kremlinul utilizează o serie întreagă de mijloace politico-economice pentru a pune capăt oricăror tentative de integrare europeană a vecinilor săi din Europa de Est: embargouri oficiale sau neoficiale asupra importurilor provenind din țările „cu probleme”, crize politice, controale vamale amănunțite etc.
Ucraina a renunțat la ideea semnării unui acord de asociere cu UE din cauza scandalului generat de procesul fostului premier Iulia Timoșenko acuzată de abuz de putere, dar perceput ca un proces politic în Occident, dar și din cauza presiunilor venite din partea Kremlinului de a renunța la aspirațiile europene și a deveni membră a Uniunii Euroasiatice. Kievul vizează în prezent semnarea unui acord de liber schimb, deși o bună parte din populație și elita politică ar dori ca țara lor să se asocieze comunității europene.
Pe măsură ce data summit-ului de la Vilnius se apropie presiunile exercitate asupra Ucrainei și Republicii Moldova vor spori. Dacă Chișinăul primește statutul de asociat al UE, iar Kievul semnează acordul de liber schimb cu Bruxelles-ul, atunci prestigiul și puterea Moscovei în fostul spațiu sovietic vor fi șifonate. Aceste evoluții vor dovedi că există alternative la modelul rusesc și vor afecta baza de putere a Kremlinului în regiune. Este de așteptat ca și asupra Republicii Moldova să se întețeasă presiunile pentru a renunța la proiectul de integrare europeană în viitorul apropiat, dar în cazul Chișinăului ar putea fi utilizate acțiuni politice, cum ar fi o nouă criză guvernamentală similară cu cea de anul trecut.