Prezent la deschiderea lucrărilor ”Diaspora Estival”, premierul Victor Ponta a anunțat organizarea, în acest an, pe data de 30 noiembrie, a Congresului Românilor de Pretutindeni, așa cum prevede, de altfel, și scrisoarea comună adresată Parlamentului de ministrul de Externe Titus Corlățean și ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici .
Premierul nu a stat mai mult de o jumătate de oră și nu a răspuns la nicio întrebare adresată de participanții la lucrări, motivând că agenda încărcată nu îi permite să își prelungească participarea.
Alături de cei 200 de participanți, români veniți de peste graniță, s-au aflat ministrul Bogdan Stanoevici, ministrul Mihnea Costoiu, președintele Camerei
Deputaților, Valeriu Zgonea, senatorul Dumitru Marcel Bujor – președintele Comisiei Românilor de Pretutindeni, Corneliu Vișoianu – consilier de stat și Alina Hagima – director general al DPRP. Deputatul de Diaspora Aurelian Mihai a participat din sală.
Referindu-se la organizarea Congresului, ministrul Bogdan Stanoevici a precizat că participanții vor trebui desemnați de comunități, fără amestecul reprezentanților statului român: ”Reprezentanții dumneavoastră la congres nu vor fi aleși nici de Guvern, nici de partide politice, nici de ambasade sau consulate. Cei care vor veni la congres vor fi aleși de dumneavoastră”, a spus ministrul, adăugând că detalii referitoare la proceduri și organizre vor fi postate pe site-ul DRP în perioada următoare.
Cu toate asigurările oficialilor români, Congresul Românilor de Pretutindeni și organizarea acestuia rămân, încă, o necunoscută.
Congresul Românilor de Pretutindeni este prevăzut de Legea 299/2007 și, deși ar fi trebuit organizat anual, de Parlament, nu a avut loc niciodată.
Începând cu 2013, MAE, prin Oficiul pentru Românii din Străinătate, a început demersurile de stabilire a unui set de principii și proceduri pentru desemnarea delegaților la Congres, corelate cu diversitatea și amploarea comunităților de români din afara granițelor.
Proiectul de Metodologie privind organizarea procesului de desemnare a delegaților pentru primul Congres al Românilor de Pretutindeni, a fost transmis Camerei Deputaților la sfârșitul lunii mai, dar nu a intrat în dezbaterea parlamentarilor, care ar fi trebuit să o aprobe sau nu până la încheierea sesiunii parlamentare.
Metodologia stabilește numărul de mandate (224 în total) în Congres pe care îl are la dispoziție fiecare comunitate din afara granițelor, documentele în baza cărora se poate face înscrierea, precum și modul în care se va face atribuirea mandatelor și posibilitatea contestării acestora.
Dacă termenele sunt respectate, la sfârșitul lunii octombrie Camera Deputaților ar trebui să transmită, în format electronic, invitațiile pentru participarea la Congres, iar la 1 noiembrie să înființeze secretariatul tehnic al Congresului, care să gestioneze problemele organizatorice.
