Costurile generate de criza catalană reprezintă unul dintre principalele argumente cu care unioniștii au încercat să tempereze elanul mișcării pentru independență, scrie RFI.
Experții și autoritățile analizează în continuu daunele pe care această criză teritorială le-a generat pentru economia catalană, în special fenomenul pe care l-au generat importante companii din Catalonia care, speriate de instabilitatea juridică pe care ar putea să o provoce procesul secesionist, au hotărât să-și schimbe sediul social sau cel fiscal în alte orașe din Peninsula Iberică.
Retragerea acestor companii din regiune a fost o bună oportunitate pentru orașe ca Madrid sau Valencia, care au beneficiat de pe urma acestui fenomen, dar un dezastru pentru economia catalană. Deși aplicarea articolului 155 a oprit oarecum această hemoragie de potențial economic, exodul a fost reluat după aflarea rezultatului alegerilor din 21 decembrie.
Deja peste 3100 de firme și-au schimbat sediul social și în fiecare zi apar altele care își fac bagajele, speriate de evoluția evenimentelor.
Sursa citată mai specifică că un alt fenomen îngrijorător îl reprezintă boicotul pe care îl suferă produsele catalane pe piaţa spaniolă. Conform unor sondaje de opinie, cel puțin 23% dintre spanioli refuză să mai cumpere produse catalane, iar principalele firme afectate sunt cele din industria alimentară, care au raportat o scădere a vânzărilor cuprinsă între 25% și 40%. Catalonia a devenit, din principalul motor economic al Spaniei, care asigura 19% din PIB-ul național, un important motiv de îngrijorare pentru autoritățile de la Madrid.
Era deja previzibil că această criză va avea costuri importante, iar o estimare făcută de ministrul spaniol al economiei în aceste zile nu a făcut decât să confirme cele mai pesimiste așteptări.
Într-un interviu acordat unui post de radio spaniol, Luis de Guindos aprecia că daunele pe care le-a generat mișcarea catalană pentru independență în al patrulea trimestru al anului trecut sunt de aproximativ un miliard de euro.
Ministrul economiei a explicat că această cifră corespunde unui proces de încetinire a creșterii economice în ultimul trimestru al anului 2017, care inițial era estimat a fi de 0,9%, și care a scăzut, datorită instabilității politice, la doar 0,4%.
Prin urmare, a dedus ministrul, dacă raportăm această încetinire de 0,5% la un PIB trimestrial de aproximativ 200 de miliarde de euro, rezultă că această criză politică, care a fost generată de incertitudinea și neîncrederea produse de deciziile guvernului de la Barcelona, a costat deja cel puțin un miliard de euro.
RFI mai precizează că De Guindos și-a manifestat speranța că viitorul executiv catalan, care urmează să se constituie în această lună, este conștient de aceste costuri și, ca urmare, va renunța la așa numită „cale unilaterală de obținere a independenței“ și se va concentra asupra problemelor reale ale societății catalane, după ce s-a demonstrat că acest proiect separatist “nu duce absolut nicăieri”.