Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 15 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului European de iarnă, desfășurată la Bruxelles, Belgia. Pe agenda de discuţii au figurat subiecte precum gestionarea migrației, aspecte de securitate internă și externă, inclusiv dimensiunea de apărare, evoluții economice și relațiile externe ale Uniunii Europene. De asemenea, în marja Consiliului European, șefii de stat sau de guvern s-au reunit în format UE 27 pe tema pregătirii negocierilor viitoare cu Marea Britanie, ulterior momentului notificării formale a articolului 50 din Tratatul Uniunii.
Discuțiile privind migrația au vizat îndeosebi dimensiunea externă a acesteia, dintr-o dublă perspectivă, respectiv a cooperării cu statele de origine și de tranzit, și a evaluării progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migrație cu statele terțe.
Decizia a fost de susținere în continuare a implementării acordurilor de cooperare cu statele africane cărora li se aplică deja și de examinare a posibilității extinderii acestor acorduri și la alte state de origine și de tranzit ale migranților.
Un aspect relevant în cadrul discuțiilor, susţinut inclusiv de președintele României, a fost cel legat de necesitatea menținerii în atenție a evoluțiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est și a sprijinului pentru statele aflate pe ruta Balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia.
Consiliul European a discutat, totodată, și posibilitățile de consolidare a acțiunii Uniunii Europene în domeniul securității și apărării. Liderii statelor membre UE au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securității Uniunii și pentru avansarea politicii europene în domeniul securității și apărării.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a menționat că este importantă valorificarea oportunităților curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO – UE și implementarea deplină a setului de măsuri concrete de punere în aplicare a Declarației NATO-UE adoptate la Summitul de la Varșovia.
Poziția României, reiterată în cadrul acestor discuţii, este în favoarea asigurării deplinei complementarități a cooperării la nivel UE cu acțiunile de la nivel NATO, astfel încât să se evite dublarea eforturilor și costurilor acțiunilor în domeniul apărării.
În cadrul reuniunii au fost abordate și evoluțiile economice la nivel european. Obiectivele promovate de țara noastră au vizat importanța punerii în aplicare a strategiilor Pieței Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piață Unică Digitală.
Președintele României a susţinut reflectarea în concluziile Consiliului European a obiectivelor legate de definitivarea Uniunii Energiei, cu respectarea dreptului statelor membre de a-și stabili mixul energetic.
Textul concluziilor a preluat propunerile unui grup de state membre, inclusiv România, de includere a politicii industriale între obiectivele strategice ale Uniunii pentru perioada următoare, având în vedere rolul acesteia în consolidarea creșterii economice la nivelul întregii Uniuni.
Discuțiile pe tema relațiilor externe ale Uniunii s-au axat în special pe Ucraina, Siria, Federația Rusă.
În ceea ce privește Ucraina, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European care reafirmă angajamentul tuturor statelor membre în favoarea aplicării depline, cât mai curând, a Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre UE-Ucraina.
De asemenea, a fost adoptată și o Decizie care definește înțelegerea comună (”Common understanding”) a anumitor aspecte ale Acordului. În condițiile în care un stat membru nu a încheiat procedura de ratificare, prin adoptarea acestei decizii au fost create condițiile finalizării ratificării Acordului de către toate statele membre UE și intrării lui în vigoare.
Soluția adoptată nu va presupune modificarea Acordurilor sau reluarea procesului de ratificare în statele membre UE, aspecte susținute și de România. Totodată, soluția nu alterează obiectivul esențial al Acordului, respectiv acela de consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Ucraina.
În cadrul discuțiilor privind evoluțiile din Siria, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului orașului Alep. Președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au reiterat importanța unei soluții politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria, inclusiv prin implicarea actorilor regionali în proces.
În ceea ce privește Federația Rusă, s-a agreat prelungirea sancțiunilor UE la adresa acesteia cu șase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk.
Discuțiile în format UE 27 pe tema Brexit s-au concluzionat cu adoptarea unei declarații care prezintă pașii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie.
