Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), au organizat marți, 23 august 2016, la sediul MAE, masa rotundă „Măsuri proactive pentru eficienta organizare a alegerilor parlamentare 2016 în străinătate”.
La eveniment au participat ministrul pentru consultare publică și dialog civic, Violeta Alexandru, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț, reprezentanți ai MAE și ai AEP, reprezentanți ai societății civile românești, ai asociațiilor de români din străinătate și ai presei românești din țară și de peste hotare.
Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, a explicat contextul în care a fost organizată dezbaterea proiectului de modificare a actualei legislații electorale: ”Analiza noastră a condus la concluzia că ne aflăm într-o situație în care pot apărea probleme serioase în exercitarea dreptului de vot dacă nu sunt îndepărtate două obstacole pe care noi le-am identificat: un număr considerabil mai mic de secții de votare în diaspora dacă prevederile legii în vigoare nu sunt modificate și îngrădirea posibilității de a vota pe liste suplimentare a acelor cetățeni care se află într-o localitate dar nu sunt înscriși expres în registrul electoral. Pornind de la aceste două obstacole, ținând seama de constrângerile pe care ni le impune contextul pre-electoral în care ne aflăm și dificultatea de a modifica un text legislativ înaintea unor alegeri, am ales să intrăm pe textul propriu-zis de lege doar de o manieră punctuală, minimală, doar acolo unde este absolut necesar și abținându-ne în a rezolva și alte probleme care, probabil, pentru unii sau alții sunt importante, dar care, după părerea noastră țin mai degrabă de voința legiuitorului decât de o intervenție guvernamentală”.
Cosmin Dinescu, secretar general în cadrul MAE, a reamintit cele trei modificări pe care guvernul intenționează să le opereze în legislația electorală pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an: posibilitatea transmiterii prin poştă electronică a cererii de înscriere în Registrul Electoral, completarea listei secţiilor de vot, pornind de la experienţa Ministerului de Externe din anii precedenți și existența listelor suplimentare de vot la toate secțiile de vot, nu doar la cele de pe lângă ambasade.
Reprezentanții ONG-urilor care au participat la această dezbatere au exprimat opinii și au înaintat propuneri dintre cele mai diverse referitoare la modificarea legislației electorale: eliminarea legăturii dintre termenul limită între data înscrierii în registrul electoral și data începerii perioadei electorale, prelungirea termenului de înscriere în registrul electoral, stabilirea datei alegerilor parlamentare, astfel încât competitorii electorali (partide politice sau candidați independenți) care vor participa la scrutinul din acest an să poată strânge numărul de semnături pentru intrarea în alegeri, reducerea numărului de persoane care pot solicita înființarea unei secții de votare (actuala legislație prevede minim 100 de persoane care pot cere înființarea unei secții de votare în străinătate), înființarea unui număr de secții de votare în corelație cu statisticile privind prezența la vot în anii anteriori (pornind inclusiv de la formularele pe propria răspundere folosite anterior pentru eliminarea votului multiplu).
De asemenea, s-a mai solicitat amânarea datei alegerilor generale, astfel încât să poată fi introdus votul electronic, transparentizarea impactului bugetar pe care îl presupune înființarea noilor secții de votare, încurajarea românilor din străinătate să se înscrie în registrul electoral, explicându-se că acest demers nu este un instrument pentru completarea bazelor de date ANAF, extinderea paletei de documente acceptate prin care românii în străinătate pot dovedi reședința în afara României.
Marian Muhuleț, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, a explicat că introducerea votului prin corespondență este o facilitate creată românilor din străinătate astfel încât, dacă doresc, să-și poată exercita acest drept constituțional și de acasă. Acesta a mai arătat că nu este sarcina autorităților să convingă alegătorii români din străinătate să se prezinte la vot, ci doar să creeze mecanismele pentru a le facilita accesul la scrutin și că au unde să-și exercite acest drept, românii din afara granițelor având la la dispoziție mai multe posibilități de a vota comparativ cu alegătorii din țară.