Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București a găzduit dezbaterea ”Contra-Maidan la Chișinău”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre în parteneriat cu Adevărul. Temele la care s-a încercat găsirea unor răspunsuri au vizat relaționarea București-Chișinău, în condițiile în care discursul despre integrarea europeană dispare la Chișinău, ce se va întâmpla cu Rep. Moldova în condițiile unei crize economice, care va fi statutul frontierei euro-atlantice.
Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN, a făcut o trecere în revistă a tematicii actuale aflată pe agenda publică a Chișinăului (rezultatul alegerilor din noiembrie 2014, așteptările și mesajele europene privind formarea unei coaliții guvernamentale care să continue traseul european al acestei țări, rezultatul negocierilor pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale), în contextul recentelor evenimente din regiune și consecințele pe care aceste evenimente, ținând cont de nuanțările apărute, în ultima perioada, la Chișinău, în privința temelor pro-europene.
Analizând evenimentele care au precedat alegerile parlamentare din Rep. Moldova, prof. Dungaciu semnalează o schimbare la nivelul discursului public al diferiților actori politici, 
cu observația că, în ultima perioadă, Chișinăul vorbește tot mai des despre ”consolidarea societății”, plasând în plan secund temele pro-europene, cu care partidele s-au prezentat în alegerile din noiembrie trecut.
În acest context, prof. Dungaciu a avertizat că pentru România, Rep. Moldova devine una dintre cele mai importante teme de politică externă în perioada următoare.
În opinia prof. Valentin Naumescu, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, ceea ce s-a întâmplat la Chișinău după alegerile generale, unde recent anunțata coaliție de guvernre pare să se sprijine pe PCRM, deși majoritatea locurilor din Parlament au fost câștigate de partiele pro-europene, este o versiune actuală a Mioriței, ceea ce reclamă o serie de reconsiderări politice din partea României, UE și SUA. În opinia sa, ceea ce ar putea ajuta cu adevărat cetățenii Rep. Moldova poate fi tocmai exigența partenerilor externi.Naumescu a avut o serie de critici și la adresa modului în care au negociat reprezentanții PL formarea noii coaliții, dar a arătat că rămânerea acestei formațiuni în opoziție poate avea și o parte bună, pentru că ar da greutate și credibilitate discursului său în fața opiniei publice internaționale.
O opinie diferită a fost exprimată de ambasadorul Sergiu Celac, care s-a pronunțat pentru ”un pesimism nuanțat”, explicabil prin atașamentul său emoțional față de zona din care își trage rădăcinile. Cu toate acestea, analizând obiectiv evenimentele din Rep. Moldova, Sergiu Celac consideră că România politică este în întârziere în ceea ce înseamnă articularea unei poziții în relațiile cu Rep. Moldova în ceea ce ar trebui să fie un proiect național. Diplomatul a constatat absența unei voci unice care să exprime o politică coerentă și unitară relația cu Rep. Moldova, punând multitudinea de proiecte și abordări în legătură cu partidele politice și instituțiile fundamentale ale statului. Existența acestui număr mare de abordări face ca în momentul în care acestea ajung în sfera decidenților, elementele viabile să fie estompate de corul dezarticulat de opinii disparate.
În opinia lui Sergiu Celac, în acest context, există tentația unei atitudini tranșante și asemnalat riscul consolidării unor preferințe publice care, prin vocalitate, tind să influențeze politicile.
Antonia Colibășeanu, Stratfor Europa, a evidențiat două evenimente importante regionale care afectează politicile europene, ale României sau chiar a SUA și a NATO. Este vorba despre politica internă din Moldova, care continuă să rămână într-o zonă gri, fără să decidă ferm asupra unei direcții clare – Vest sau Est. Un al doilea element este legat de escaladarea conflictului din Ucraina, a cărui finalitate nu este întrevăzută în acest moment. De asemenea, un semn de întrebare a fost ridicat și în legătură cu recentele informații potrivit cărora Federația Rusă a stopat finanțarea Transnistriei, fără a se întrezări o motivație clară a gestului.
O analiză realistă a situației economice din Rep. Moldova a fost făcută de prof. Petrișor Peiu, care a evidențiat, alături de instabilitatea politică, elementele economice care vulnerabilizează statul vecin, atrăgând atenția asupra cocktail-ului de vulnerabilități cu care se confruntă Rep. Moldova.
Pentru 2015, Petrișor Peiu a prognozat o perioadă de recesiune, dat fiind embargoul impus de Federația Rusă și reducerea semnificativă a sumelor pe care le trimit în țară moldovenii care lucrează în străinătate (preponderent în Federația Rusă).
Iulian Chifu, profesor la SNSPA, a atras atenția că nivelul real de ambiții al României în raport cu lumea va putea fi observat după ce vom cunoaște strategia de apărare națională a noii administrații. În ceea ce-i privește pe actorii politici de la Chișinău, judecata se va face după rezultate, pe finalitatea guvernării, deși în acest moment par să existe puține șanse de reforme care să atingă punctele esențiale – corupție, independența justiției, stat de drept. Pe de altă parte, Chifu a semnalat că există state și actori europeni care nu sunt interesați de o integrare rapidă a Rep. Moldova în UE, cel puțin nu înaintea reglării altor relații bilaterale, ceea ce pare să avantajeze actualele aranjamente din Moldova.
Renunțarea la festivisme și o nouă abordare au fost susținute și de George Scarlat, expert FUMN, care a atras atenția asupra riscurilor pe care le presupune folosirea sintagmei ”susținere necondiționată” a Rep. Moldova. Conjunctura actuală face, în opinia lui Scarlat, ca tractarea Rep. Moldova în UE să devină mai dificilă , iar condiționarea sprijinului acordat ar putea fi chiar în avantajul Rep. Moldova, și a exemplificat chiar cu progresele României în urma monitorizării europene la anumite capitole. În contextul marilor suspiciuni de corupție care planează asupra Chișinăului, ajutoarele pe care România le acordă și le va acorda Moldovei ar trebui condiționate de reforme și gestionate chiar de România, prin instituții dedicate.
