Polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Grupurilor de Criminalitate Organizate, împreună cu procurorii DIICOT au extins cercetările cu privire la alți patru membri implicați în activitatea infracțională a unei grupării de trafic de persoane. Patru persoane au fost reținute.
La 22 iunie a.c., persoanele în cauză au fost audiate la sediul DIICOT. Ulterior, față de acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar la 23 iunie au fost prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă.
Cele patru persoane au acționat pe teritoriul Austriei, în Viena. În același caz, în urma a 18 percheziții efectuate în România, Anglia și Austria, au fost depistate mai multe persoane bănuite că ar fi exploatat sexual 28 de tinere. Victimele erau racolate prin metoda ”loverboy”, iar dacă se împotriveau exploatării erau constrânse fizic sau moral.
La 13 mai 2020, polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Grupurilor de Criminalitate Organizată și procurori ai DIICOT au efectuat 16 percheziții domiciliare, în județul Giurgiu, și au pus în executare 22 de mandate de aducere, pentru destructurarea unei grupări infracționale bănuite de trafic de internațional de persoane.
Concomitent cu perchezițiile din România au fost efectuate alte două percheziții domiciliare în Viena (Austria) și o percheziție în Huddersfield (Marea Britanie), în baza unor ordine europene de anchetă transmise de către procurorii D.I.I.C.O.T. autorităților judiciare competente din cele două state.
În urma perchezițiilor efectuate în România au fost ridicați și indisponibilizați 18.700 de lei, 4.300 de euro, 100 de dolari, precum și opt autoturisme de lux, o autoutilitară și 6 ceasuri. De asemenea, au fost depistate patru pistoale cu muniție cu bilă și gaz, o pușcă cu aer comprimat – calibru 5,5, 23 de cartușe, două cutii de muniție cu bile metalice, două macete, o sabie tip samurai, mai multe cuțite, 12 bancnote din cupiura 20 de lire sterline susceptibile a fi contrafăcute, aproximativ două grame de fragmente vegetale uscate de culoare verde oliv, bijuterii din aur, 57 de parfumuri și articole vestimentare susceptibile a fi contrafăcute, 19 telefoane mobile, 20 de cartele SIM, 5 laptopuri, trei tablete, chitanțe pentru transferuri bancare, precum și alte înscrisuri cu valoare probatorie în cauză.
15 persoane bănuite în cauză au fost conduse la sediul DIICOT – Structura Centrală, pentru audieri.
La percheziția efectuată în Marea Britanie au fost identificate două femei, exploatate de membrii grupării, mai multe telefoane mobile și medii de stocare. În urma activității derulate de către partenerii britanici, au fost identificați și arestați doi membri ai grupării, care au fost depistați la adresa percheziționată.
Pentru documentarea activității infracționale, polițiștii și procurorii români au cooperat cu autoritățile polițienești și judiciare din Austria, Cipru, Germania și Marea Britanie.
Din anchetă au rezultat indicii că, începând cu anul 2012, liderul grupului ar fi dezvoltat la nivelul unor state ca România, Austria, Germania, Anglia, Cipru, Elveția și Turcia legături infracționale cu persoane pe care le-ar fi cooptat într-un grup infracțional organizat specializat în proxenetism, trafic de persoane, contrabandă și spălarea banilor.
Astfel, începând cu anul 2012 și până în prezent, membrii grupării ar fi recrutat 28 de persoane de sex feminin, în special prin metoda ”loverboy”, pe care le-ar fi plasat în diverse orașe de pe teritoriul Europei, în scopul practicării prostituției și obținerii de foloase materiale.
În alte cazuri, liderul grupării ar fi recrutat tinere vulnerabile, cu o situație materială și familială precară, provenind din medii defavorizate, pe care le cointeresa material în vederea deplasării și practicării prostituției în străinătate.
Membrii grupării sunt bănuiți că, prin diverse tertipuri sau favoruri acordate (împrumutarea de bani, postarea unor anunțuri pe site-uri de profil, plata chiriei locuințelor unde se prostituau, achiziționarea biletelor de avion sau oferirea unor cadouri, în special bijuterii din aur) le creau persoanelor exploatate sentimentul că sunt profund îndatorate atât din punct de vedere moral, cât și material față de aceștia, motiv pentru care trebuia să presteze servicii sexuale contra cost în beneficiul lor, chiar dacă își achitaseră demult eventualele obligații existente.
Un alt factor de constrângere morală a victimelor îl reprezenta și faptul că persoanele bănuite ar fi avut relații de concubinaj cu victimele, iar în urma acestora au rezultat copii minori de a căror îngrijire se ocupau rude ale membrilor grupării. În acest fel tinerele erau determinate să continue activitatea de prostituție în beneficiul foștilor concubini.
În cazul în care victimele nu le înmânau membrilor traficanților sumele de bani solicitate cu titlu de creanțe sau cuantumul sumelor obținute în urma practicării prostituției nu se ridica la nivelul așteptărilor acestora ori tinerele exploatate refuzau continuarea prestării activității, acestea erau constrânse psihic sau fizic.
În aceeași manieră procedau membrii grupării și atunci când aflau că victimele au încercat sau au reușit să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la situația lor.
Astfel, membrii grupării fie recurgeau la amenințări directe sau prin intermediul rețelelor sociale cu aplicarea de corecții fizice victimelor sau membrilor familiei acestora, fie procedau efectiv la agresarea lor fizică.
Toate aceste manifestări de violență verbală și fizică au fost de natură a induce o stare de temere evidentă pentru persoanele de sex feminin exploatate.
Totodată, membrii grupării sunt bănuiți că ar fi tranzacționat între ei victimele, cu sume între 5.000 și 8.000 de euro.
De multe ori pentru a tranșa anumite divergențe legate de astfel de tranzacții membrii grupării apelau la forme de justiție paralelă, realizate în interiorul grupării, prin care se stabileau regulile ce urmau a fi respectate de cei implicați în aceste așa zise litigii.
În cazul unei persoane de sex feminin exploatate, originară din Republica Moldova și care nu îndeplinea condițiile legale pentru a circula în Spațiul Schengen, membrii grupării ar fi încercat, în cursul lunii iulie 2019, scoaterea frauduloasă din România prin utilizarea unei cărți de identitate originală aparținând unei cetățene românce, cu trăsături asemănătoare, care o declarase anterior pierdută în împrejurări necunoscute.
Pentru a crea impresia unei afaceri legale care să justifice veniturile financiare dobândite în mod ilicit, liderul grupării și membrii familiei sale administrau o întreprindere familială sub paravanul căreia s-ar fi realizat și activități infracționale din sfera contrabandei calificate cu aur achiziționat din Turcia.
De asemenea, un alt membru al grupării, care acționa pe teritoriul Marii Britanii, este bănuit că a încercat introducerea în circuitul financiar bancar a mai multor bancnote de 20 de lire sterline falsificate.
În urma cercetărilor efectuate în cauză au rezultat indicii că, de la data inițierii activităților infracționale și până în prezent, membrii grupării ar fi obținut un profit ilicit de aproximativ 1.115.000 de euro.
Sumele de bani obținute în străinătate de la persoanele exploatate prin obligarea la practicarea prostituției erau transferate în România prin intermediul altor membri ai grupului infracțional organizat, persoane interpuse care aveau rolul de a facilita introducerea produsului infracțional în circuitul financiar licit.
Acțiunea a fost realizată cu sprijinul polițiștilor din cadrul celorlalte servicii ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, S.C.C.O. Giurgiu și a beneficiat de sprijinul operațional al luptătorilor din cadrul B.S.I.J. ”Vlad Țepeș”. Suportul tehnic a fost asigurat de Biroul Tehnic și Criminalistic din cadrul DIICOT.
