Ultima parte a vizitei oficiale a ministrului Titus Corlăţean în Republica Croaţia, de miercuri, 5 februarie, a fost dedicată întrevederilor ministrului român al afacerilor externe cu reprezentanţii comunităţii lingvistice istro-române din satele locuite de vorbitorii acestui dialect – Krsan, Cepic, Susnjevica – şi cu cei ai autorităţilor locale din Istria.
Titus Corlățean s-a interesat de comunitatea istro-română, cu ai cărei reprezentanți a discutat despre importanţa păstrării şi studierii dialectului istro-român, aflat pe cale de dispariţie, şi necesitatea valorificării acestui patrimoniu cultural european. Ministrul s-a interesat și de repararea clădirii şcolii din Susnjevica, unde se studiază dialectul istro-român.
La întâlnirea cu reprezentanţii autorităţilor locale, de la sediul primăriei Krsan, şeful diplomaţiei române a fost întâmpinat de primarul localităţii, Valdi Runko, de subprefectul judeţului Istria, Viviana Benussi, de preşedintele Consiliului Local, Zdravko Vidak, de vice primarul Vladko Perisic, de preşedintele Comisiei de Cultură a judeţului Istria, Zoran Karlić, precum şi de Viviana Brkaric, vorbitor de istro-română, președintele asociației Pod Ucka, care desfășoară programe dedicate conservării acestui dialect. În cursul discuţiilor, ministrul afacerilor externe a transmis preocuparea constantă pe care autorităţile române o au faţă de promovarea şi protejarea identităţii comunităţii lingvistice istro-române şi a reiterat importanţa protejării dialectului istro-român, unul dintre dialectele istorice ale limbii române, parte a patrimoniului UNESCO şi înscris în Cartea Roșie a limbilor pe cale de dispariţie.
A fost subliniat, în context, şi faptul că minoritatea croată din România beneficiază de învățământ în limba maternă şi este reprezentată în Parlamentul României. Oficialul român a propus reprezentanţilor autorităţilor locale evaluarea posibilităţii realizării unei înfrăţiri cu localitatea Caraşova, din România, în care locuieşte o importantă parte a minorităţii croate din ţara noastră.
Şeful diplomaţiei române a salutat tradiţia multiculturală a Istriei şi sprijinul constant pe care autorităţile locale l-au acordat de-a lungul timpului prezervării tradiţiilor culturale ale diferitelor minorităţi naţionale sau comunităţi lingvistice, inclusiv comunitatea vorbitoare de istro-română. În ceea ce priveşte situaţia şcolii din Susnjevica, deteriorată grav şi devenită nefuncţională, a cărei locaţie a fost vizitată, ministrul afacerilor externe a manifestat speranţa că, într-un orizont de timp cât mai scurt, vor fi identificate soluţii pentru reabilitarea clădirii şi transformarea acesteia într-un centru multidisciplinar dedicat tradiţiilor culturale şi istoriei comunităţii lingvistice istro-române şi studierii dialectului istro-român, prin implicarea financiară a ambelor părţi. A fost, totodată, subliniată deschiderea autorităţilor române pentru cooperarea cu partea croată pentru concretizarea acestui proiect.
La şcoala generală Ivan Goran din Cepic, în cadrul căreia se studiază dialectul istro-român, ministrul Titus Corlăţean a fost întâmpinat de Mirela Vidak, directoarea şcolii, de Viviana Brkaric, preşedinta Asociaţiei Pod Ucka, de membrii corpului profesoral şi de copiii care studiază dialectul istro-român în această şcoală. Acest moment a fost completat cu un program artistic, realizat de către elevii şcolii, care a inclus recitarea unor poezii în dialectul istro-român, prezentarea tradiţiilor locale şi a unei piese de teatru.
Directoarea şcolii, Mirela Vidak a subliniat preocuparea conducerii instituţiei de învăţământ pentru susţinerea continuării studierii dialectului istro-român, în pofida restricţiilor financiare resimţite şi la nivel local şi a prezentat proiectele şcolare ale elevilor dedicate promovării dialectului istro-român (emisiuni radio ale echipei şcolii, un dicţionar istro-român /croat, calendare şi vederi în dialectul istro-român şi o carte de bucate multilingvă istro-română /italiană/croată/engleză). De asemenea, doamna Vidak a mulţumit pentru implicarea constantă a autorităţilor române în vederea sprijinirii proiectelor şi activităţilor dedicate dialectului şi tradiţiilor istro-române. Domnul Dean Nestorovic, membru al colectivului didactic, care în anul 2012 a însoţit o grupă de elevi aparţinând comunităţii lingvistice istro-române la Tabăra Internaţională de la Sulina, a adresat oficialului român un mesaj de bun venit în dialectul istro-român şi a multumit autorităţilor române pentru proiectele dedicate acestei comunităţi (participarea la tabăra internaţională de la Sulina, concurs de poezie istro-română, sprijinirea activităţilor sportive din localitate, asocierea comunităţii istro-române la proiecte dedicate multilingvismului realizate de reprezentantele instituţiilor UE la Zagreb etc.).
Ministrul român al afacerilor externe a transmis aprecierea şi satisfacţia sa personală faţă de multitudinea activităţilor şi proiectele desfăşurate de conducerea şi elevii şcolii din Cepic şi Susnjevica. A mulţumit reprezentanţilor şcolii pentru eforturile pe care le fac în vederea continuării studierii dialectului istro-român şi prezervării tradiţiilor culturale legate de acesta, a reiterat interesul şi susţinerea României pentru menţinerea identităţii culturale şi lingvistice istro-române. În acest context, a readresat elevilor invitaţia de a participa şi în cursul acestui an la o tabără şcolară în România.
Întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii lingvistice istro-române a avut loc la sediul obştei săteşti şi a oferit prilejul unor momente emoţionante, ministrul Titus Corlăţean fiind salutat în dialectul istro-român de către localnici şi având ocazia de a discuta direct cu aceştia în limba română şi în dialectul istro-român.
Prezenţa ministrului afacerilor externe a fost salutată şi primită cu entuziasm de membrii comunităţii şi de autorităţile locale din Istria, care au apreciat faptul că este pentru prima dată când sunt vizitaţi direct în localităţile în care trăiesc, de un înalt oficial român.
În marja vizitei, ministrul afacerilor externe, a acordat interviuri pentru Televiziunea Naţională croată, Radioul Naţional croat, precum şi mass media locale din zonele în care locuieşte comunitatea lingvistică istro-română.