Acasă Cultura / Culte “Cordis et Organo” pentru prima dată pe scena Capitalei: Pe urmele miticului...

“Cordis et Organo” pentru prima dată pe scena Capitalei: Pe urmele miticului Orient Express!

Turneul colectivului “Cordis et Organo” intitulat „Orient Baroqu’Express. De la Veneția la Istanbul, de la Monteverdi la Cantemir” a ajuns la București, pe 14 septembrie.

Potrivit Institutului Francez din Bucuresti, ansamblul muzical, originar din regiunea franceză Champagne-Ardennes este compus din șapte muzicieni de renume, 3 soprane Marina Bartoli, Dagmar Saskova și Ruxandra Ibric, Stephanie Erös – vioară, Christine Plubeau – viola da gamba, Jean-Christophe Leclère – clavecin și coordonare muzicală, Philippe Dechêne – arhilăută, chitară barocă și lăută arabă.

Este pentru prima dată când acest grup de muzicieni ajunge pe teritoriul țării noastre în cadrul unui proiect ambițios, pe urmele miticului Orient Express, pentru a împărtăși splendoarea muzicii baroce.

Publicul a avut astfel ocazia să asculte instrumente rare și un repertoriu prea puțin cunoscut. Cu această ocazie, soprana Ruxandra Ibric a regăsit țara sa natală, unde și-a început studiile muzicale. Absolventă în interpretare lirică a Universității Naționale de Muzică București în 2003, ea a obținut o bursă de specializare de 3 ani la Centrul de Muzică Barocă din Versailles, înainte de a-și începe cariera internațională.

O călătorie muzicală pe aripile Zefirului, pe urmele miticului Orient Express, de la Veneția la Istanbul trecând prin curțile princiare românești ale secolului XVII.

De la Monteverdi, Luzzaschi (cu faimosul său Concerto delle Donne), Mazzochi și Barbara Strozzi la Dimitrie Cantemir (înalt erudit și compozitor român, autor al Cărții Științei Muzicii) și Ioan Căianu (Codex Caioni), Girolamo Diruta (Il Transylvano) publicul a avut ocazia să descopere bijuterii și amintiri ale unei lumi mitice.

Fascinația orientală asupra Occidentului s-a tradus nu doar prin schimburi economice, diplomatice și intelectuale dar și prin artă. Astfel, în secolul XVII, circulația operelor de artă, a bunurilor sau a cunoștințelor a permis asimilarea culturii islamice în cetatea dogilor – Veneția. În acea epocă, Veneția și Constantinopolul găzduiau călători, comercianți și muzicieni veniți din toate colțurile.