O delegație a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, formată din Constantin Codreanu (președinte), Nicolae Sebastian Valentin Radu, Matei Adrian Dobrovie, Marilen Pirtea, a efecuat o vizită de lucru în Serbia, în perioada 22-24 februarie.
Principalul scop al acestei vizite era documentarea în teren privind respectarea drepturilor minorității române din Serbia, având întâlniri cu autoritățile sârbe și reprezentanții comunității românești, se arată într-un comunicat al Comunității Românilor din Serbia.
”Dacă ne referim la românii din Serbia, din prisma sprijinului pe care îl pot obține din Patria Mamă, problematica românilor din Serbia, nu este chiar atâta de complexă, pe cât se dorește prezentarea ei, ci mai degrabă una agravată din cauza lipsei unei poziții clare, sau lipsei a unor măsuri concrete din partea autorităților române.
Am asistat la un tipar al programului de lucru, care de-a lungul anilor a dat dovadă că nu dă nici un rezultat. Nu ne mai putem permite de a avea vizite protocolare, și trebuie odată și odată să începem de a avea întâlniri în urma cărora se vor stabili unele acțiuni concrete în folosul românilor din Serbia. Pentru început măcar minime, pentru a se deschide calea unei colaborări sistematice. Altfel, românii de aici nu vor avea nici un folos”, se arată în material.
”Tiparul clasic, cunoscut, dar și promovat în România este acela că românii din Serbia sunt dezbinați, și acesta este principalul motiv al problemelor cu care se confruntă. Însă făcând o simplă analiză, ne putem pune întrebarea dacă situația este chiar așa cum este ea prezentată? Dacă sunt dezbinați românii, cine sunt cei care îi dezbină? Sau suntem considerați că suntem la un astfel de nivel intelectual, încât suntem adepții autodistrugerii noastre? Considerăm că nu există astfel de națiune, iar națiunea română din Serbia definitiv nu este astfel, deoarece nu ar fi rezistat să existe de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, de una singură. Astfel de explicație este una jignitoare atât la adresa noastră, cât și la adresa înaintașilor noștri.
De ce spunem că este promovată ipoteza dezbinării? Deoarece oricare om politic din România, la întâlnirile cu românii din Serbia face apel la unitate. Bine, atunci avem rugămintea să ni se spună cum se vede aceasă „unitate”, care totuși, de-a lungul anilor răsună ca o parolă fără fond. Se dorește ca toți să gândim la fel, având o frăție și unitate totală? Dacă da, atunci, putem concluziona că doar un sistem totalitar a reușit să facă acest lucru, care însuși în România era schimbat prin Revoluție.
Dacă nu facem nimic, așteptând unitate totală în „cuget și simțiri”, putem de pe acuma să închidem ușile, și să constatăm că lupta noastră de-a lungul anilor a fost una zadarnică.
Însă realitatea nu este chiar așa cum se prezintă. Fiecare organizație românească are la rândul său unele succese mai mari sau mai mici în vederea promovării identității românești, la fel și eșecuri, la fel există organizații care nu au nici succese nici eșecuri, deoarece nici nu au activitate.
Dacă s-ar lua în calcul aceste fapte, la organizarea întâlnirilor a românilor din Serbia cu reprezentanții Statului Român, am fi asistat la întâlniri constructive și benefice”, mai arată CRS.
Rerezentanții CRS s-au arătat nemulțumiți de unele elemente din organizarea vizitei, motiv pentru care au cerut să nu fie incluși în programul oficial și să aibă o întrevedere în afara acestuia.
”Pe de altă parte, suntem mulțumiți de întâlnirea avută cu reprezentanții Comisiei Parlamentare, acceptate de domniile lor după un program încărcat. Reprezentanții din București, si-au arătat interesul față de românii din Serbia. În linii mari s-au discutat probleme majore ale românilor din Voievodina, precum problematica învățământului și pericolul închiderii școlilor românești. Dorința românilor privind posibilitatea de a obține cetățenia română. Numărul scadent al populației românești la fiecare recensământ. Mass-media românească și folosirea limbii române în uzul oficial. Problema retrocedări a bunurilor colective a românilor din Serbia.
Discuțiile au fost pragmatice și la subiect. S-a discutat cum se pot face unele îmbunătățiri, la fel și la unele probleme unde nu se poate interveni, care sunt problemele legislative, sau îmbunătățirea acestora.
Deși este arhicunoscut că românii din Voievodina au toate drepturile în calitate de minoritate națională, ceea ce este adevărat, prescripțiile legale ne sunt favorabile, problemele apar în capacitatea de a le utiliza sau promova.
Unele procese sunt ireversibile. După închiderea unei școli românești este foarte greu spre imposibil redeschiderea ei. Prin închiderea societăților culturale, se pierde promovarea valorilor culturale românești. Lista exemplelor se poate extinde, dar sperăm că vom fi în posibilitate de a discuta despre măsurile de prevenire a acestor probleme.
La ora actuală, minoritatea românească din Voievodina, este una care merge cu pașii siguri spre dispariție. Unele schimbări ne pot aduce raze de speranțe, de a stopa acest fenomen, iar continuarea politicii actuale, doar resemnare.
Sperăm în unele schimbări a celora care sunt în posibilitate să ne ajute. Pentru aceasta trebuie să există și mai multe răspunsuri, pentru a se limpezi unele piedici care în momentul de față sunt mult prea evidente și care ne conduc spre pierzanie. Credem că nimeni nu are astfel de interese.
Nu ne mai permitem să tolerăm greșelile evidente de până acuma. Nu dau rezultate, și doar agravează problematica noastră. Dorim soluții și acțiuni concrete”, mai menționează CRS.