Curtea Constituțională a Republicii Moldova va analiza, în septembrie, cererea liberal-reformatoarei Ana Guțu referitoare la înlocuirea terminologiei de ”limbă moldovenească” cu cea de ”limbă română” din Constituția Republicii, anunță istoricul Marius Dorin Lulea într-un material postat pe voxpublica.md. Argumentul invocat de deputata Guțu este că nu există o bază stințific fundamentată, recunoscută de o instituție, care să dovedească sau să recunoască existența unei limbi moldovenești, diferită de cea română.
Terminologia folosită în varianta creată de deputați este una incorectă și bazată în mod eronat pe asetimentele politice și orientările externe ale celor implicați în procesul de elaborare și aprobare, mai scrie analistul, care prezintă și răspunsul Academiei Republicii Moldova și care au solicitat deja înlocuirea termenului de limbă moldovenească cu cel de limbă română:
”În problema limbii literare şi a celei vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a istoriei şi folosirii glotonimului limba moldovenească, ştiinţa lingvistică s-a pronunţat demult. S-a vorbit la o serie întreagă de întruniri naţionale şi internaţionale ale lingviştilor. Au fost date publicităţii rezoluţii şi declaraţii speciale. Au fost adresate apeluri directe şi Parlamentului Republicii Moldova în chestiunea dată cu rugămintea de a ţine cont de adevărul ştiinţific, cunoscut şi recunoscut de toţi cercetătorii în domeniu. A făcut acest lucru şi Academia de Ştiinţe a Moldovei prin Institutul de Lingvistică”. Academicienii Republicii Moldova susțin că se poate vorbi despre graiul moldovenesc. ”Moldovenească poate fi numită vorbirea orală (dialectală) de aici. Se poate releva specificul moldovenesc al limbii române vorbite în Moldova istorică. Dar nu se poate vorbi despre o „limbă” moldovenească literară, scrisă, de cultură. Substituirea termenilor nu poate fi acceptată chiar dacă o parte din populaţie, în virtutea unor tradiţii specifice locale, a întrebuinţat şi mai întrebuinţează încă, neterminologic, glotonimul limba moldovenească.
A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească deosebită de limba română literară comună înseamnă a legifera un neadevăr evident, şi noi, reprezentanţii ştiinţei academice, nu avem dreptul moral să susţinem acest neadevăr”, se mai spune în articolul citat.
Despre același subiect scrie și Vitalia Pavlicenco pe site-ul personal, reamintind că o propunere similară, semnată de 26 de deputați, a fost avansată în 2008, dar pentru că nu a reușit să obțină 33-34 de semnaturi inițiativa legislativă nu a fost romovată. ”Atunci mai erau în Parlament deputați PPCD și un grup condus de Dumitru Braghiș, desprins din AMN, care a avut, de asemenea, parlamentari ce nu au semnat, printre care și Serafim Urechean cu Veaceslav Untilă, din Alianta ”Moldova Noastră”. Acest fapt a impiedicat inaintarea initiativei legislative, care trebuia sa intruneasca minimum 33-34 semnaturi…”, scrie Pavlicenco.
