Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru , a susținut un briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 septembrie:
”Bună ziua! Bine v-am găsit la briefingul de presă al Guvernului României, organizat la finalul ședinței de guvern, o şedinţă în care am continuat măsurile pentru atingerea jaloanelor şi țintelor asumate de România în cadrul PNRR. O să fac o scurtă referire la aceste responsabilităţi. De asemenea, au fost luate decizii legate de venitul de incluziune, dar şi de aplicarea programului „Masă caldă în şcoli”. Revenind la PNRR, aşa după cum a fost anunţat oficial încă de ieri, de către Comisia Europeană, România a primit aprobarea pentru prima tranşă din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro, care se adaugă la cele 3,79 de miliarde de euro, pe care ţara noastră deja le-a primit ca prefinanţare în cadrul acestui program. Aş vrea să vă spun că cele 2,6 miliarde de euro, vor intra în ţara noastră în două-trei săptămâni, cât durează procedurile la nivel european – există o etapă parcursă la nivelul comitetelor de specialitate din cadrul ECOFIN, apoi aprobarea pe care miniștrii de finanțe reuniți în Consiliul ECOFIN urmează să o dea în acest sens. Estimările ministerului de resort sunt că în două-trei săptămâni aceşti bani, aceste 2,6 miliarde de euro vor intra în ţara noastră. Aş vrea să vă dau câteva detalii legate de ce se întâmplă cu aceste sume.
După cum ştiţi, pentru autostrada A7 sunt deja trei sectoare contractate, valoarea totală a acestor lucrări fiind de 1,5 miliarde de euro; se adaugă valul renovării, contracte lansate deja de către Ministerul Dezvoltării; de asemenea, un contract pentru modernizarea a peste 100 de creșe, digitalizarea la nivelul universităților din România, alte 4.000 de contracte de finanţare pentru şcoli, astfel încât să se atingă obiectivul riscul de reducere a riscului de abandon şcolar, proiecte de cogenerare gestionate de Ministerul Energiei, dar şi de producere de hidrogen, la acelaşi minister.
Totodată, din acești bani vor fi finanțate și lucrările de la calea ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. Pentru autostrada A7, după cum știți, sunt 319 km pentru distanța Ploiești-Pașcani; valoarea totală este de patru miliarde de euro pentru realizarea acestei autostrăzi. Sumele care sunt folosite în acest sens din prefinanţarea pe care România deja a primit-o, reamintesc, 3,79 de miliarde de euro, vor fi suplimentate cu banii care vor intra din prima tranșă din PNRR, cele 2,6 miliarde de euro, astfel încât, odată cu intrarea în România a acestor bani, practic întreaga finanțare necesară pentru realizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani este asigurată. Aș vrea să adaug faptul că, prin aceste sume, repet, cele 3,79 de miliarde din prefinanțare, la care se adaugă cele 2,6 miliarde din prima tranșă, dacă adăugăm și cele 3,8 miliarde de euro pe care România le-a atras din fondurile europene aferente perioadei 2014-2021, ajungem la 10 miliarde de euro bani europeni, fie din Cadrul Financiar Multianual, fie din cadrul PNRR, care intră în România în această perioadă. Estimările la nivelul ministerului de resort sunt că vom depăși sau cel puțin ne vom apropia de 12 miliarde de euro până la finalul acestui an. Spre comparație, anul trecut, potrivit datelor existente la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, banii europeni, e adevărat, fără PNRR, care au fost absorbiți în țara noastră au fost de 3,5 miliarde de euro. Așadar, o triplare estimată a valorii fondurilor europene pe care țara noastră le utilizează în acest an, comparativ cu anul trecut.
Vă spuneam că, în cadrul ședinței de guvern de astăzi, a continuat această parte de atingere a responsabilităților pe care ni le-am asumat în cadrul PNRR; nu e vorba doar aici de contractări și de atragere de bani, dar și de ținte și jaloane pe care trebuie să le îndeplinim, astfel încât astăzi Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru a realiza un angajament aferent componentei ”Bună guvernanță” pentru a asigura o mai mare predictibilitate și transparență la nivel legislativ. Astfel, se propune publicarea versiunii consolidate a unui act normativ modificat sau completat pe site-ul Consiliului Legislativ, după intrarea în vigoare a actului de modificare sau respectiv de completare. Acest lucru se face prin extinderea atribuțiilor Consiliului Legislativ. Acest jalon din PNRR, practic, va contribui la o mai bună cunoaștere de către cetățenii români a legislației, acces transparent în timp real pentru societatea civilă la efectele modificărilor legislative care au loc în țara noastră.
O altă decizie importantă a fost aprobarea Memorandumului care include o metodologie de lucru modernă, deja utilizată la nivel european atunci când vorbim despre construcții. Această decizie va sprijini implementarea investițiilor incluse în programul ”Valul renovării” – componenta 5, utilizarea la nivel naţional a metodologiei Building Information Modeling, în materie de investiții în sectorul construcțiilor cu finanțare publică și va oferi un cadru normativ simplificat și actualizat, care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi și reziliente. Față de abordarea tradițională în proiectarea sau execuția investițiilor în lucrări de construcții, metodologia BIM va permite vizualizarea digitală și partajarea tuturor etapelor proiectelor de investiții între actorii implicați, astfel încât să fie evitată planificarea necorespunzătoare.
În privința venitului de incluziune, guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii 196/2016, prin care a fost implementată recent reforma privind venitul minim de incluziune. A fost aprobată în august acest an modificarea și completarea acestei legi prin care s-a implementat reforma privind venitul minim de incluziune la care guvernul s-a angajat prin PNRR. Obiectivul acestei reforme, care are termen de implementare până în vara anului 2025, este îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul celor mai bune arabile persoane, precum și a sarcinilor administrative. Sunt trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv: ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței. Toate au fost corelate, pentru a avea un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.
Pentru a stimula activitatea de reciclare și valorificare a deșeurilor, dar și pentru a încuraja gestionarea eficientă a acestora, pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel european, a fost astăzi aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu. Noile reglementări acordă atribuții autorităților locale pentru a descentraliza și eficientiza această activitate.
În privința programului „Masă caldă în școli” s-a definitivat cadrul legal pentru a extinde de programul-pilot de acordare a suportului alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Astfel, au fost stabilite normele de aplicare prin hotărârea de guvern, incluzând aici definirea suportului alimentar, a situațiilor în care unitatea de învățământ beneficiază de acest program, specificarea documentelor suport și normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și elevi, așa cum cer recomandările Institutului Național de Sănătate Publică. Premierul a cerut ca aceste unități de învățământ să intre în categoria celor care au mare nevoie de un astfel de program, pentru a încuraja astfel preșcolarii și elevii care au nevoie de sprijin să facă parte din acest program-pilot.
Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le comunic în legătură cu ceea ce s-a întâmplat astăzi în cadrul ședinței de guvern și vă stau la dispoziție, în situația în care aveți întrebări și vă pot oferi răspunsuri. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! Voiam doar să vă întreb în ce condiţii se va acorda, de anul viitor, venitul minim de incluziune, în condiţiile în care înţeleg că s-au înăsprit condiţiile; dacă ne puteți spune care va fi procedura.
Dan Cărbunaru: Desigur. Prin acest act normativ sunt detaliate componentele venitului minim de incluziune, dar și modalitatea de a stabili dimensiunea familiei, a venitului lunar ajustat, stabilind și lista bunurilor care conduc la excluderea acordării de venit minim de incluziune, mai exact, este vorba despre: clădiri și alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenurile din intravilan cu o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați în zona urbană și 2.500 de metri pătrați în zona rurală în afara terenului de împrejmuire a locuinței și a curții aferente; deținerea a mai mult decât un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice, autovehicule cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități; șalupe, bărci cu motor, iahturi, alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport pentru acele persoane care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Deltei Dunării; depozitele bancare deținute ca titular de cel puțin unul dintre membrii familiei a căror suma totală este de trei ori mai mare față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat. Totodată, prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi sunt introduse modele de formulare mai simplificate pentru a facilita activitatea de la nivelul primăriilor pentru acordarea venitului minim de incluziune, bazându-se pe facilitățile Sistemului Național Informatic pentru asistență socială”.