Echipele de negociere ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială au vizitat Bucureştiul între 17‑31 iulie. Misiunea a ajuns la un acord cu autorităţile române pentru un program economic care ar putea fi susţinut de un acord pe 24 de luni (Stand‑By Arrangement ‑ ASB) cu FMI, supus aprobării de către conducerea şi Board‑ul FMI, şi pentru asistenţă în balanţa de plăţi (Balance of Payments ‑ BoP) din partea Uniunii Europene, supuse aprobării de către Comisia Economică şi Financiară a UE. Fondurile accesibile ar fi în valoate totală de 4 miliarde de euro, distribuite în mod egal între FMI şi UE. Autorităţile intenţionează să trateze acest acord ca pe unul preventiv, anunță un comunicat oficial postat pe site-ul FMI.
Redresarea economică din România este de aşteptat să se consolideze. După o intensificare a exporturilor în prima parte a anului, prognozăm acum că PIB‑ul real va înregistra în jur de 2 la 2 ¼ la suta în 2013‑14, cu contribuţii mai mari din investiţii şi din cererea internă în 2014. Deficitul de cont curent este de aşteptat să continue să reducă, la aproximativ 2 la 2 ½ la sută din PIB, iar inflaţia ar urma să scadă în continuare, intrând în ţinta băncii centrale înainte de sfârşitul anului 2013. Un nou program economic va consolida realizările programelor anterioare, care au redus dezechilibrele mari, externe şi fiscale, şi a stimulat reformele structurale, inclusiv introducerea unui nou cadru de reglementare şi de stabilire a preţurilor în sectorul energetic. În special, guvernul încearcă să salvgardeze un bugat public solid, să îşi continuae politicile sectoriale monetare şi financiare care amortizează şi cresc rezistenţa la şocurile externe, şi să reducă blocajele în calea potenţialei creşteri, prin intermediul reformelor structurale.
Pentru a atinge aceste obiective, programul se va concentra pe următoarele domenii‑cheie. Autorităţile vor continua consolidarea fiscală treptată, cu scopul de a atinge o ţintă de deficit de 2,3 la sută din PIB în 2013, şi de 2,4 la sută din PIB în Sistemul European de Contabilitate (ESA), şi de a realiza un deficit structural de cel mult 1% din PIB până în 2015. Politica fiscală va fi susţinută de reforme instituţionale, inclusiv măsuri pentru a promova planificarea pe termen mediu, consolidarea capacităţii administrative, accelerarea absorbţiei fondurilor UE, consolidarea administrării fiscale şi a guvernanţei fiscale, şi un control mai bun al arieratelor. Autorităţile au, de asemenea, în plan agenda de reformă a sănătăţii, care este crucială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate, pentru creşterea eficienţei cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare. Alte reforme structurale se vor concentra pe reforma companiilor de stat ineficiente şi pe stimularea investiţiilor şi a eficientizării sectoarelor energetic şi de transporturi, care sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii României şi stimularea creşterii economice pe termen lung. Politicile din sectorul financiar vor încerca să consolideze bilanţurile băncilor, în special prin abordarea creditelor neperformante ale băncilor, astfel încât să sprijine creşterea creditării şi redresarea economică.
