Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, și vicepreședintele Comisiei, deputatul Matei-Adrian Dobrovie, au vorbit într-o conferință de presă susținută la Palatul Parlamentului despre vizita în serbia a unei delegații a Comisiei.Cei doi parlamentari au trecut în revistă întâlnirile și discuțiile pe care le-au avut cu ocazia deplasării, începând cu membrii corpului diplomatic, reprezentanții Adunării Naționale a Serbiei și reprezentanții asociațiilor românești din Voidodina și Valea Timocului.
„Am început interacțiunea cu cei care ne reprezintă corpul diplomatic și am avut parte de toată deschiderea și sprijinul din partea ambasadei României în Serbia. Am mers acolo cu gândul de a spune un lucru în care credem, statul sârb trebuie sa aplice în relația cu statul român, principiul reciprocității și insistăm asupra acestui principiu, deoarece comunitatea sârbă de pe teritoriul țării noastre se bucură de toate drepturile oferite conform statutului de minoritate în România, în timp ce românii din Serbia au multe probleme, complexe, care există de peste 20 de ani, în educație, religie și chiar reprezentare politică”, a spus Codreanu.
De asemenea, acesta a subliniat importanța respectării a ceea ce este ”pe hârtie” între cele două state, prin deblocarea activității comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minoritățile naționale, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei.
„Instituțiile statului sârb nu respectă în totalitate drepturile cetățeniei, cu precădere cea română, astfel că Belgradul insistă pe existența a două minorități cea vlaha și cea românească. Este foarte important să vorbim despre aspectul economic, aspect ce trebuie exploatat – proiecte înfrățire între localitățile române și cele sârbești. Există, în acest context, fonduri de la Bruxelles pentru proiecte transfrontaliere și ne dorim ca de aceste proiecte să profite comunitățile unde există un număr mare de români” a mai declarat acesta.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei, deputatul Matei Dobrovie, a reiterat importanța protocolului semnat în martie 2012, act ce prevede angajamentul Serbiei privind respectarea drepturilor minorității românești pe teritoriul său.
Acest protocol nu a fost ratificat, nu a fost respectat, ba mai mult partea sârbă a prezentat un contraproiect, iar România analizează acest document și urmează să vină cu observații pe această temă. Dobrovie a luat ca exemplu dreptul la serviciile religioase în limba română, faptul că nu există colaborare între Biserica Ortodoxă română și Biserica Ortodoxă Sârbă. Se constată că în acest caz, criteriile de la Copenhaga în ceea ce privește minoritățile nu sunt respectate, dreptul la educație, la mass media, la aspectul religios, dar și drepturile universale.
„În prezent, Biserica Română este recunoscută în Voivodina, nu și în Timoc. De asemenea, educația se face în două forme: școli sau clase cu predare în limba română în Voivodina, în timp ce în Timoc situația este foarte complicată, deoarece nu există decât un curs opțional, programat la ore târzii de studiere a limbii române, iar lipsa de manuale reprezintă o problemă”, a completat deputatul.
A fost discutată și problema divizării comunităților românești, împărțirea acestora între români și vlahi, considerate minorități distincte în Serbia. Dobrovie a mai afirmat ca este nevoie de o voce comună și puternică, una dintre propuneri fiind reunirea mai multor asociații reprezentative care să discute cu statul român și sârb, deoarece izolarea duce la lipsa de comunicare în acest context.
Cei doi parlamentari au anunțat că vor întocmi și un raport privind problemele minorității române din Serbia, cu recomandări și posibile soluții la acestea.