Deputatul Eugen Tomac acuză principalele partide parlamentare că blochează aflarea adevărului despre masacrul de la Fântâna Albă:
„Acum 75 ani, în prima zi a lui aprilie, la Fântâna Albă au murit, seceraţi de mitralierele sovietice, peste 3000 de români nevinovaţi care nu-şi doreau decât să se întoarcă în ţara lor. Astăzi, tocmai cei care trebuie şi au puterea să afle adevărul şi să le onoreze amintirea, aleg să tacă, ignorând cu bună ştiinţă o crimă neelucidată”.
Într-un comunicat de presă, deputatul reamintește că în urmă cu un an a cerut constituirea unei Comisii pentru adevăr cu privire la masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, care, însă, nu a fost înființată pentru că principalele partide parlamentare nu și-au desemnat membrii . ”Până astăzi, nu a fost făcută nicio analiză pertinentă a masacrului”, a adăudat Eugen Tomac.
În context, Tomac reiterează imporanţa înfiinţării la Bucureşti a unui Muzeu al victimelor dictaturii comuniste, amintind, totodată, că în 2013, i-a fost respinsă inițiativa legislativă cu acest subiect.
Masacrul de la 1 aprilie 1941, supranumit Katyn-ul românesc, este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care peste 3000 de români, încurajaţi de administraţia sovietică, au încercat să treacă graniţa sovieto-română, trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu de peste 3 milioane de locuitori. La doar doi kilometri de hotar, în poiana de la Varniţa, aproape de punctul numit Fântâna Albă, grănicerii Armatei Roşii, urmând un scenariu macabru, au deschis focul continuu al mitralierelor asupra coloanei de români, omorând pe capete copii, femei, bătrâni. Cei care, totuşi, au reuşit să supravieţuiască au fost urmăriţi şi ucişi. După masacru, răniţii au fost îngropaţi de vii, alături de cei deja morţi, într-o serie de gropi comune pregătite pentru acest scop. Numărul exact al morţilor măcelului de la Fântâna Albă nu este nici astăzi cunoscut.
În 2011, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională a Parlamentului României, a adoptat, în data de 12 aprilie, propunerea legislativă nr. 796/2010 privind instituirea datei de 1 aprilie drept Ziua Naţională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone ale deportărilor şi ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.