Comisia Europeană a publicat rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE.
În timpul pandemiei de COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește eforturile lor de digitalizare, dar încă nu au reușit să elimine lacunele din domeniile competențelor digitale, transformării digitale a IMM-urilor și implementării rețelelor 5G avansate. Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care UE și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.
Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. Trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicații extrem de inovatoare. Competențele digitale reprezintă un alt domeniu important în care statele membre trebuie să facă în mai mare măsură progrese.
Propunerea Comisiei privind „Calea către deceniul digital” de Parlamentul European și de statele membre ale UE, va facilita o colaborare mai strânsă între statele membre și UE pentru a înregistra progrese în privința tuturor aspectelor care intră sub incidența DESI. Propunerea oferă statelor membre un cadru care le permite să își asume angajamente comune și să instituie proiecte multinaționale care le vor consolida forța și reziliența la nivel colectiv în contextul mondial.
Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia sunt în continuare în fruntea clasamentului statelor UE. Cu toate acestea, chiar și ei au lacune în adoptarea tehnologiilor digitale avansate (IA și volumele mari de date) și deficitul larg răspândit de personal calificat.
Statele care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul – Italia, Polonia și Grecia au progresat în ultimii cinci pentru că au investit în digitalizare, inclusiv fonduri europene.
Persoanele care nu dispun de competențe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54 % din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază. Obiectivul deceniului digital este de cel puțin 80 % până în 2030. În plus, deși 500.000 de specialiști în domeniul TIC au intrat pe piața forței de muncă între 2020 și 2021, cele 9 milioane de specialiști în domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști până în 2030, insuficient pentru eliminarea deficitului de competențe cu care se confruntă întreprinderile. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55 %) au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă.
În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei de COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34 %. Cu toate acestea, utilizarea IA și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8 % și, respectiv, 14 % (obiectiv de 75 % până în 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potențial imens de inovare semnificativă și de sporire a eficienței, în special în rândul IMM-urilor. La rândul lor, doar 55 % din IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea (obiectiv: cel puțin 90 % până în 2030), ceea ce indică faptul că aproape jumătate dintre IMM-uri nu beneficiază de oportunitățile create de sectorul digital.
În 2021, conectivitatea de ordinul gigabiților a crescut în continuare în Europa. Acoperirea rețelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50 % din gospodării, acoperirea globală a rețelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70 % (obiectiv de 100 % până în 2030). Acoperirea 5G a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungând la 66 % din zonele populate din UE. Cu toate acestea, asignarea spectrului, o condiție prealabilă importantă pentru lansarea comercială a tehnologiei 5G, nu este încă finalizată: s-au asignat doar 56 % din spectrul total armonizat 5G, în marea majoritate a statelor membre (Estonia și Polonia sunt excepții). În plus, unele dintre cifrele privind acoperirea foarte ridicată se bazează pe utilizarea în comun a spectrului de frecvențe 4G sau a spectrului 5G de bandă joasă, ceea ce nu permite încă implementarea deplină a aplicațiilor avansate. Eliminarea acestor lacune este esențială pentru valorificarea potențialului tehnologiei 5G și pentru facilitarea unor noi servicii cu o valoare economică și societală ridicată, cum ar fi mobilitatea conectată și automatizată, tehnologia avansată, sistemele energetice inteligente sau e-sănătatea. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile serviciilor mobile și fixe în bandă largă în Europa în 2021 și acoperirea de bandă largă în Europa.
Furnizarea online de servicii publice esențiale este larg răspândită în majoritatea statelor membre ale UE. În perspectiva introducerii identității digitale europene și a portofelului european pentru identitatea digitală, 25 de state membre au cel puțin un sistem de identificare electronică, însă numai 18 dintre acestea au notificat unul sau mai multe sisteme de identificare electronică în temeiul Regulamentului e-IDAS, care este un factor-cheie pentru securitatea tranzacțiilor digitale transfrontaliere.
UE a pus la dispoziție resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitală. În cele 25 de planuri naționale de redresare și reziliență care au fost aprobate până în prezent de Consiliu, 127 de miliarde euro sunt alocate reformelor și investițiilor legate de domeniul digital. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori reziliența Uniunii și de a reduce dependențele externe, atât prin intermediul reformelor, cât și al investițiilor. Statele membre au direcționat în medie 26 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) către transformarea digitală, depășind pragul obligatoriu de 20 %. Statele membre care au ales să investească în sectorul digital peste 30 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.
Identificarea domeniului digital ca o prioritate-cheie, sprijinul politic, strategii clare și politici și investiții solide vor accelera transformarea digitală.
Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii și a unor metode de colectare specializate. DESI ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.
„Calea către deceniul digital”, prezentată în septembrie 2021 și care ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului, stabilește un nou mecanism de guvernanță, sub forma unui ciclu de cooperare între instituțiile UE și statele membre pentru a asigura faptul că acestea ating împreună țintele, obiectivele și principiile deceniului digital. „Calea către deceniul digital” atribuie DESI monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor deceniului digital și, din acest motiv, indicatorii DESI sunt în prezent structurați în jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală 2030.
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui DESI, avnd o creșterea anuală inferioară celorlalte țări, ceea ce indică lipsa de convergență cu restul statelor membre. Decalaje sunt și în ceea ce privește capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4).
Conectivitatea în România este bună (servicii de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE), dar integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale este slabă.
În raportul despre România, este remarcată pozitiv activitatea CNA, DNSC și Bitdefender.
