Parlamentul European a aprobat un ajutor din fondul de solidaritate al UE de aproape 455 de milioane de euro ca răspuns la recentele dezastre naturale din România, Italia și Turcia.
Deputații europeni își exprimă „cea mai profundă solidaritate cu toate victimele, familiile lor și toți indivizii afectați” de dezastrele naturale din România, Italia și Turcia. Aceștia subliniază „numărul tot mai mare de dezastre naturale grave și distructive în Europa” și subliniază că „din cauza schimbărilor climatice, evenimentele meteorologice extreme precum cele observate în România și Italia care au ca rezultat situații de urgență se vor intensifica și se vor multiplica în continuare”. Prin urmare, UE ar trebui să „își consolideze eforturile de a aborda schimbările climatice atât în Uniune, cât și la nivel global”.
Comisia Europeană a propus să folosească Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistență financiară în valoare de 454.835.030 euro celor trei țări. Asistența FSUE va acoperi părți din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive și protecția patrimoniului cultural, precum și operațiunile de curățare. În conformitate cu regulile fondului, operațiunile de urgență și de redresare pot fi finanțate de FSUE retroactiv din prima zi a unui dezastru.
Pachetul de ajutor a fost aprobat cu 593 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 22 de abțineri.
România – catastrofă majoră: secetă
În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă și generalizată, cu trei vârfuri principale: la sfârșitul lunii martie, la jumătatea lunii aprilie și, respectiv, în iulie-august.
În consecință, România a solicitat asistență financiară din partea FSUE.
La 6 septembrie 2022, România a depus o cerere de contribuție financiară din partea FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma secetei din vara anului 2022.
Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
Autoritățile române estimează la 1,31 miliarde euro valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă. Această sumă depășește pragul corespunzător unei „catastrofe naturale majore” pentru România, de 0,6 % din venitul național brut (VNB), care a fost de 1.290,495 milioane euro în 2022. Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră”.
Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale.
România nu a solicitat plata unui avans.
Începând din martie 2022, o secetă gravă a afectat în mod deosebit partea de sud-est a României. Culturile au fost afectate negativ de secetă și de două valuri de căldură consecutive de la sfârșitul lunii iunie-începutul lunii iulie 2022. Precipitațiile au sosit prea târziu pentru a compensa și a atenua stresul vegetației și al culturilor. Ca urmare a condițiilor mai umede și mai răcoroase de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, perioada caldă și uscată s-a atenuat în toamnă. România a fost, de asemenea, una dintre țările cele mai afectate de incendii de vegetație în 2022. Potrivit datelor estimate de Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS), au ars aproximativ 163.536 de hectare. În 2022, incendiile de vegetație din România s-au concentrat în principal în două regiuni, zonele vestice ale țării în care tipurile de vegetație cele mai afectate au fost pădurile și zonele de tranziție cu arbuști și, respectiv, Delta Dunării, în estul țării, unde au avut loc numeroase incendii de amploare.
Autoritățile române nu au solicitat asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
România a estimat la 34,69 milioane de euro costul operațiunilor eligibile. Cea mai mare parte a costurilor operațiunilor de urgență (peste 22,35 milioane de euro) vizează serviciile de salvare, inclusiv acțiunile de stingere a incendiilor, alimentarea cu apă destinată populației și terenurilor agricole afectate. Pe al doilea loc ca proporție a costurilor se situează operațiunile de curățare a zonelor sinistrate și a zonelor naturale, în valoare de 9,73 milioane euro. Pe al treilea loc ca proporție a costurilor se situează operațiunile de restabilire a bunei funcționări a infrastructurii în domeniul apei și al apelor uzate, precum și în domeniul transporturilor, în valoare de 2,6 milioane euro.
În ceea ce privește măsurile legislative de atenuare a efectelor negative ale secetei și ale valurilor de căldură din 2022, la nivel local au fost instituite planuri de acțiune după luna iunie 2022. Din cauza secetei din 2007, în 2008 a fost înființat Comitetul Național pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor și a Deșertificării. În 2010, Comitetul a elaborat Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung. În 2020, România a aprobat un Plan național de management al riscurilor de dezastre. Dintre cele 10 riscuri evaluate, în perioada 2020-2028, accentul se pune cu prioritate pe 5 riscuri naturale: cutremur, inundații, incendii de pădure, epidemii/pandemii și secetă.
La data depunerii cererii, România nu făcea obiectul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
Autoritățile române nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
Consiliul a aprobat deja ajutorul la 18 septembrie.