Istoria urbanisticii, arhitecturii și comunității umane din Ghetoul venețian va fi prezentată, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (Giorno della Memoria), miercuri, 27 ianuarie 2021, ora 17.00 (ora Italiei), pe canalele de comunicare ale IRCCU Veneția – Facebook, Youtube și Instagram. La elaborarea materialui video au participat două personalități culturale din Italia – Donatella Calabi, profesor emerit de istoria urbanisticii la Universitatea de Arhitectură din Veneția și dr. Riccardo Calimani, scriitor și jurnalist de televiziune –, care au dialogat cu prof. Grigore Arbore Popescu, directorul IRCCU Veneția.
Ghetoul din Veneția, încă locuit de evrei, este prima structură segregaționistă din Europa (1516), una din puținele de acest gen care și-au păstrat caracteristicile fizice și structura demografică. În 1943 și 1944 a fost teatrul deportării câtorva sute de persoane care, în marea lor majoritate, și-au pierdut viața în lagărele de concentrare.
Donatella Calabi este profesor emerit de istoria urbanisticii la Universitatea de Arhitectură din Veneția, autoare a numeroase lucrări de referință de istoria arhitecturii Renașterii și Epocii moderne, care a dedicat multe lucrări istoriei faimosului Ghetto din Veneția (cf. Venezia e il Ghetto. Cinquecento anni del „recinto degli ebrei”, Torino, 2016) prima zonă „închisă” într-un oraș european în baza unor considerații etno-religioase.
Dr. Riccardo Calimani, scriitor și jurnalist de televiziune (a fost timp de mulți ani directorul rețelei RAI-TV în Nord-Estul Italiei), un foarte important cercetător italian al istoriei evreilor din Italia (Storia degli ebrei italiani, Milano, 2013) și Europa (Storia dell’ebreo errante, Milano, 2002), figură de prim-plan în rândul autorilor interesați de istoria evreilor venețieni (a se vedea Storia del Ghetto di Venezia (1516-2016), Ed. Mondadori, Milano, 2016, una dintre semnăturile de referință în catalogul Mondadori).
Este necesară cunoașterea motivațiilor fenomenului segregării, în virtutea cărora au luat naștere mentalitatatea și atitudinea antisemită degenerată în tragicele persecuții naziste, cărora li s-au aliniat și persecuțiile puse în practică de regimul fascist mussolinian. Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată. Atât în plan politic intern, cât și în politica internațională, România a promovat consecvent identificarea și asumarea responsabilităților istorice, condamnarea negării Holocaustului și combaterea antisemitismului.
Proiectul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (IRCCU Veneția) se va desfășura online, conform normelor de funcționare a instituțiilor publice în condițiile pandemiei.