Modificarea Legii Cetățeniei a reunit la masa discuțiilor reprezentanți ai Senatului și Camerei Deputaților, ai Autorității Naționale pentru Cetățenie din România, ai comunităților românești din Serbia, Ucraina și R. Moldova, și, nu în ultimul rând, pe ministrul Departamentului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.
Președintele Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a făcut o succintă prezentare a inițiativei legislative și a subliniat eforturile senatorilor pentru promovarea proiectului, remarcând raportul de respingere comun formulat de alte două comisii parlamentare – juridică și de politică externă, raportul care a permis continuarea traseului legislativ fiind cel al Comisiei pentru pentru românii de pretutindeni.
Ministrul Bogdan Stanoevici a salutat prezența delegațiilor din comunitățile românești din afara granițelor, explicându-le că este important să le asculte problemele, să se asculte și să se înțeleagă unii pe alții și asigurându-i de bunele sale intenții.
”Putem să evoluăm și să învățăm din greșelile trecutului. Comunicarea este o mare problemă. Avem scop comun, avem preocupări comune și, înainte de orice, suntem toți români de pretutindeni. Important este să găsim împreună soluțiile. Nu le vom găsi peste noapte și nici la această masă rotundă. Aveți voie să spuneți și lucrurile bune care s-au întâmplat și se întâmplă, nu se poate să fie totul rău. Ce au făcut alții rău înainte, e mai puțin important. Important este ceea ce putem face noi, astăzi, pentru mâine”, a afirmat ministrul.
Octavian Lupulescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, a transmis celor prezenți că insituția pe care o reprezintă nu poate face altceva decât să punăîn aplicare prevederile legale și a vorbit despre demersurile administrative către diferite alte instituții pe care le-au făcut pentru a veni în sprijinul celor care solicită cetățenia română, atrăgând însă atenția că ANC nu poate face altceva decât ce prevede lege.
”Aș vrea să-mi înțelegeți și sentimentul meu de român. Ceea ce putem face noi este să formulăm propuneri, neavând drept de inițiativă legislativă. România nu poate să se manifeste decât în context european. De aceea trebuie să vă spun că, dacă propunerile de modificare legislativă pe care Parlamentul le va face vor trece și legea se va modifica în sensul acordării mai ușor a cetățeniei române, nu poate fi decât benefic pentru Autoritatea Română pentru Cetățenie, pentru că volumul de muncă ține această instituție.
Un om, indiferent de locul în care se află el pe acest pământ se poate manifesta în funcție de cetățenia pe care o are. El capătă drepturi și are obligații în funcție de această cetățenie. Dar nu putem să fecam decît ceea ce legea ne permite”, a subliniat Lupulescu.
Boian Bărbuță, președintele Inițiativei Românilor din Serbia, a vorbit despre importanța unei asemenea prevederi legale pentru comunitatea românească din Serbia, despre asimilarea minorității române prin existența a două consilii – română și vlahă – pentru o singură minoritate etnică. În opinia sa, obținerea cetățeniei române nu va face altceva decât să clarifice lucrurile. De asemenea, Bărbuță a spus că odată obținută cetățenia română se vor simți mai apărați de drepturile pe care le conferă acest statut. ”Dacă nu se rezolvă această problemă, în 10 ani în Serbia nu se va mai vorbi românește! Mă rog și la Dumnezeu, și la toți deputații și senatorii, care sunt la putere și care nu sunt la putere să rezolve această problemă”, a subliniat Boian Bărbuță.
La rândul său, Vasile Cerbanic, președintele Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei, a arătat că și în zona din care provine există o puternică deznaționalizare prin acordarea altor cetățenii, iar acordarea cetățeniei române va permite păstrarea idetității în următoarea perioadă.
Ion Mihai Botoș, președintele Uniunii Românilor din Transcarpatia ”Dacia” a vorbit despre demersurile repetate pe care le-au făcut pentru obținerea cetățeniei române și a atras atenția că în ceea ce-i privește este vorba despre o redobândire a cetățeniei române.
Tot, din partea comunității rmânești din Serbia a vorbit și Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo, care, argumentând cu date din recensămintele realizate de-a lungul timpului în Serbia, a semnalat faptul că din statisticile oficiale comunitatea română dispare treptat. Acesta a cerut insistent parlamentarilor să susțină proiectul de lege și să dea astfel șansa celor care se simt români să și capete această cetățenie.
Deputatul Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru problemele românilor din afara țării, a vorbit despre demersurile sale pentru acordarea simplificată a cetățeniei române, subliniind că pentru probkematica românilor din afara granițelor este nevoie de mult mai multe resurse.
Senatorul Marin Nicolae, secretar al Comisiei pentru românii de pretutindeni, a promis că va căuta soluții la problemele românilor din afara țării împreună cu aceștia. ”Dumneavoastră vă plângeți și cred că nu o faceți întâmplător. Trebuie să ridicăm tonul și vom face lobby pe lângă colegii noștri deputați să ducem la bun sfârșit această modificare”, a spus senstorul Marin.
Scriitorul Vasile Tărâțeanu, președinte al Uniunii Interregionale al Comunității Românilor din Ucraina(din care fac parte 28 de organizații ale minorității române din Ucraina) a pledat în favoarea proiectului de lege și a arătat că dobândirea dublei cetățenii va pune în fața românilor din afara granițelor obligații duble de respectare atât a legilor din România, cât și a legilor din țările în care trăiesc.
”Și noi suntem parte a poporului român. Noi ne mândrim cu faptul că suntem cetățeni români datorită dragostei pentru patria noastră istorică, sângelui care curge prin venele noastre, amintirea părinților și a strămoșilor noștri”, a încheiat Vasile Tărâțeanu.
Președintele Asociației Studenților Timoceni, Alexandru Najdanovici, a vorbit despre avantajele modificării Legii cetățeniei, referindu-se, printre altele, la rezolvarea crizei identitare prin care trec în acest moment românii din Serbia și la eliminarea unor bariere în parcursul profesional pentru etnicii români din afara granițelor care sunt la studii în țară, care, în timp, pot deveni o rezervă de forță de muncă utilă pentru România.
Dorinel Chebzan, vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia, a vrut să afle care poate fi, eventual, motivația parlamentarilor români care nu vor susține inițiativa legislativă.
Ștefan Mihailov, președintele Comunității Românilor din Serbia, a vorbit despre criteriile de acordare a cetățeniei în diferite state, atrăgând atenția că românii sunt singura minoritate din Serbia care nu beneficiază de dubla cetățenie.
Reprezentanții Federației Asociațiilor Studenților Basarabeni din România au propus realizarea unei campanii în favoarea tuturor românilor din afara granițelor pentru a atrage atenția asupra contribuției acestora la păstrarea și cultivarea valorilor românești.
Dezbaterea a fost organizată la inițiativa senatorului Viorel Badea, initiator al proiectului de modificare a Legii Cetățeniei.