La finalul a două zile de intense întâlniri și discuții cu etnicii români din Serbia, dar și cu autorităție statului vecin, ministrul Algel Tîlvăr formulează o primă concluzie de etapă:
”EDUCAȚIA ESTE PRINCIPALUL PILON DE CONTINUITATE, DAR ȘI DE PĂSTRARE A VALORILOR ÎN CARE CREDEM CU TOȚII”
Care sunt concluziile celor 2 zile de întâlniri și discuții pe care le-ați avut cu românii din Serbia?
În primul rând m-am bucurat că am putut să mă întâlnesc cu comunitățile de aici și, cred că dincolo de emoția vie, cred că sunt și câteva concluzii care pot fi comunicate. În primul rând, am constatat că o serie dintre proiectele pe care Departamentul nostru le-a susținut s-au bucurat de aprecierea comunităților și le vom continua. Vom încuraja, în același timp, și alte proiecte care să îmbunătățească dorința comunităților de a-și păstra tradițiile, de a-și cultiva folosirea limbii române, de a merge spre obiceiurile și credințele noastre străvechi. De asemenea, am avut întâlniri și cu reprezentanții bisericii ortodoxe de aici. Chiar în acest moment ne aflam într-o discuție cu părintele Boian. Cred că avem o comunitate unită, dar care are nevoie de sprijin din partea noastră.
Ieri am avut întâlniri și cu oficialități sârbe, la nivelul Ministerului Adminstrației, la Ministerul Educației și pe probleme de minorități. Le-am semnalat lucruri care ne-au fost semnalate de comunitățile de aici – lucruri legate de îmbunătățirea condițiilor de studiere a limbii române, mă refer la încurajarea copiilor de a învăța și a folosi limba română, la angajarea cadrelor didactice și încurajarea lor de a se specializa pentru a putea preda limba, cultura și civilizația română, și, nu în ultimul rând, la angrenarea mediului asociativ și la încurajarea mass-media, astfel încât comunitățile de români de aici să aibă sentimentul apartenenței la valorile românești și să se simtă cât mai apropiate de țară.
Să înțeleg că de aici înainte ne putem aștepta la un număr mai mare de școli pentru copiii etnicilor români?
Nu știu dacă putem formula în acești termeni, dar cu siguranță noi ne vom exprima întotdeauna preocuparea în ceea ce privește învățământul în limba română și, atât cât va ține de noi, vom încerca să convingem autoritățile, dar și comunitățile, să își exprime interesul pentru ca toți copiii care vor să poată să învețe și în limba română. Pentru noi este foarte important acest lucru și credem că educația este principalul pilon de continuitate, dar și de păstrare a valorilor în care credem cu toții.
Anul trecut au fost probleme, din nou, cu recensământul copiilor care urmau să învețe în limba română…
Știu, sșiu acest lucru și știu că de multe ori au fost descurajați, copiii au fost descurajați, părinții au fost descurajați.. Mai mult decât atât, au fost situații în care orarul a fost de așa fel făcut încât orele de limba română să fie la 2-3 ore după terminarea programului propriu-zis. Și știu că au mai fost și situații în care copiii și părinții au fost puși în situația să aleagă între limba română și informatică sau alte obiecte. Ne exprimăm preocuparea și o facem și prin intermediul Dvs., acum, ca felul în care cei care vor să învețe limba română să fie făcut cu toată bună credința și eficacitatea de care avem nevoie. Trebuie să știm exact numărul copiilor care vor să studieze și totodată trebuie să existe condiții ca studiul limbii române să se poată face.
Românii din Voivodina au, printre altele, și probleme legate de patrimoniu. Știu că ieri ați discutat cu ei și acest subiect…
Ieri am avut la sediul ambasadei o discuție cu mediul asociativ din Voivodina și am abordat și această problemă. Mi-au expus punctul lor de vedere. Știam ceva despre acest lucru. Am varianta documentării mai ample, pentru că nu eram pregătiți pentru o soluție în momentul în care a fost discutată problema, problemele de patrimoniu necesitând o abordare juridică specială. (pentru viitorulilfovean.ro/timpromanesc, Antuanela Roșioru)
