Secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a subliniat reflectarea în deciziile Summit-ului NATO de la Varsovia a politicii de parteneriate a NATO, cu accent pe Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, menţionând contribuţia României la substanţierea cooperării dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Republica Moldova. Totodată, a apreciat că decizia de extindere cu Muntenegru reprezintă o confirmare a relevanței și succesului politicii NATO a uşilor deschise.
Oficialul MAE a participat vineri, 15 iulie 2016, la masa rotundă „Dialoguri pentru Interes Naţional”, organizată de Institutul Aspen şi German Marshall Fund România, unde a susţinut o intervenţie în cadrul sesiunii „Securitatea europeană după Summit-ul NATO de la Varşovia”.
Cu acest prilej, a menţionat că Summit-ul NATO de la Varşovia constituie un punct de reper pentru demersurile de consolidare a apărării colective pe flancul estic al Alianţei, în special în ceea ce priveşte eforturile de apărare și descurajare a factorilor de risc din est. Totodată, a prezentat rezultatele Summit-ului din perspectiva României, accentuând asupra prezenței adaptate înaintate, convenită la nivelul Alianței pentru dimensiunea sudică a flancului estic, respectiv Brigada Multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată (Combined Joint Enhanced Training Initiative), ambele structuri găzduite de România.
De asemenea, secretarul de stat pentru afaceri strategice a punctat asupra deciziilor Aliate care reflectă importanţa strategică a Mării Negre atât din perspectiva conceptuală, cât şi operaţională, mai ales prin prisma opţiunilor pentru întărirea prezenței maritime şi aeriene la Marea Neagră, pe care Aliații le vor dezvolta în etapa următoare.
La rândul său, secretarul de stat pentru afaceri europene, Cristian Bădescu, s-a referit în intervenția sa, la contextul european complicat, marcat de implicaţiile rezultatului referendumului din Marea Britanie şi a subliniat importanţa unor eforturi coerente, prin dialoguri purtate în formate incluzive, pentru consolidarea proiectului european, descurajarea tendinţelor de fragmentare şi divizare şi recâştigarea încrederii cetăţenilor în Uniunea Europeană.
„Secretarul de stat român a evidenţiat rolul constructiv pe care România doreşte să şi-l asume în cadrul procesului de reflecţie derulat, în prezent, la nivel UE şi importanţa pe care o va acorda asigurării respectului principiilor, libertăţilor şi valorilor fundamentale, consacrate prin Tratate„, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
