– Interviu cu Areta Moșu, președintele Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” din Iași –
Astăzi începe la Iași simpozionul internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene”, organizat de Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Evenimentul durează până în 20 octombrie 2013 și include și deplasări la Alba Iulia, Bor (Timocul sârbesc) și Vidin (Timocul bulgăresc).
La eveniment participă zeci de de specialiști din România, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Grecia, dar și Republica Populară Chineză.
O serie de instituții importante – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea de Vest, Academia Română, Filiala Iași, Consiliul Județean Iași, Consiliul Județean Alba, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, Fundația „Alba Iulia 1918 pentru unitatea și integritatea României”, Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” Iași, Asociația pentru Cultură a Românilor-Vlahilor din Serbia, Bor Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria – AVE din Vidin – sunt prezente pentru a discuta problemele și situația comunităților românești.
Lucrările vizează teme referitoare la Minoritatea Ignorată: românii din Serbia, Bulgaria și Ucraina, Ponderea împrumutului antroponimic în vocabularul specific, Românii din Serbia și Bulgaria în emisiunile de la Radio România Actualități, Morar (Gherla, România), Gânduri bune pentru frații români din sudul Dunării și vor fi prezentate în întâlnirile de la Iași, Alba Iulia și Bor.
Odată cu acest simpozion se derulează și proiectul „Carte românească pentru românii din Serbia și Bulgaria” – donație de carte românească pentru bibliotecile comunităților românești din Bor și Vidin.
Înainte de începerea manifestării am obținut câteva cuvinte din partea Aretei Moșu, președintele Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” din Iași și vicepreședinte al Asociației ASTRA, una dintre cele mai active persoane implicate în organizarea evenimentului.
Ce fel de prezentări vor fi în cadrul evenimentului și ce fel de specialiști participă?
În cadrul simpozionului sunt înscrise peste 30 de lucrări la cele 3 secțiuni: – Istorie, cultură şi civilizaţie românească, Minoritatea ignorată: românii din Serbia, Bulgaria și Ucraina, Religie și spiritualitate. La eveniment participă oameni din diferite domenii: cercetători, istorici, folcloriști, preoți, dar și membri ai asociației noastre – ASTRA din Iași. Pentru că în deplasările noastre din zona Timocului sârbesc și Timocului bulgăresc avem și spectacolele denumite generic “Se întâlnește dor cu dor”, la eveniment vor particila folcloriști și interpreți de muzică populară din zona noastă și din Timocul bulgăresc. De asemenea, în program îi vom pomeni pe cei care nu mai sunt printre noi și au fost reprezentanți ai unor asociații mari culturale românești cum ar fi Draghi Cârcioabă. În program vom include vizitarea cetăților romane din zona Vidinoi. Mănăstirii Lăpușna. Cetățea Vidinului și a bisericii îngropate Sfânta Parascheva.
Ce teme au fost abordate în lucrările înscrise?
În lucrări se scrie despre probleme de actualitate, problemele oamenilor din zonă. Toate aceste lucrări vor fi puse într-un volum care va apărea la începutul anului viitor.
Ce oficialități vor fi prezente la simpozion ?
Programul este de mare amploare și ne așteptăm la participarea unor reprezentanți din partea Institutului Cultural Român, ai Ambasadei României, dar și primarul din Bor.
Care sunt obiectivele evenimentului pe care îl organizați?
Urmărim ca aceste comunități românești să ne împărtășească realitățile legătură cu educația lor și apoi să vedem care este situația actuală și pe teren, cum au reușit ei să își deschidă, dacă au reușit, clasele în limba română. Anul trecut s-a apropbat înființarea unor clase facultative în limba română, iar noi urmărim deschiderea acestor cursuri, numărul elevilor interesați, dacă au cărți suficiente și adecvate pentru acet tip de cursuri, dacă în bisericile noastre cei 6 preoți slujesc în limba română. Vom confrunta părerile vârstnicilor cu cele ale tinerilor, cum sprijină România comunitățile ei, vom vedea dacă Bulgaria, după intrarea în Uniunea Europeană, respectă legile pentru minorități. În urma acestui program și a constatărilor pe care le vom face, vom formula o serie de concluzii privind situația minorității românești și vom informa opinia publică în legătură situația minorității române din jurul granițelor.
În cadrul simpozionului ați inclus și programul “Carte românească pentru românii din Serbia și Bulgaria” ce își implică donație de carte românească pentru bibliotecile comunităților românești din Bor și Vidin. Ce fel de cărți se vor dona ?
Vor fi donate în special abecedare și cărți de povești.
Cât de utile sunt astfel de evenimente pentru cultura românească?
Astfel de evenimente sunt în folosul culturii românești. Mai mult, cred că este necesară organizarea acestora și în regiunea Odesa, unde există foarte multe probleme pentru cei care vorbesc limba română, unde unele școli s-au desființat, iar altele urmează. Dorim să sprijinim comunitățile românești pentru ca să aibă acces la cultura românească, la literatură, la programe de televiziune. Sper să avem cât mai multe astfel de ocazii. (pentru viitorulilfovean.ro/timpromanesc a consemnat Lavinia Tănase)
