Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO își desfășoară în perioada 21-31 iulie 2024, la New Delhi (India), cea de-a 46-a sesiune. Discuțiile vor viza examinarea propunerilor de înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial a 28 de situri și starea de conservare a 123 de situri deja înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Cu 56 de situri înscrise în Patrimoniul Mondial ameninţate de catastrofe naturale, de războaie sau de lipsa de conservare, ceea ce le-ar putea face să-şi piardă statutul unic, UNESCO evaluează situaţia siturilor sale emblematice, precum şi a celor recent adăugate pe lista sa de risc, cum ar fi monumentul megalitic de la Stonehenge.
Printre siturile aflate în prezent în pericol și despre care se discută la New Delhi (India) se află zona veche a oraşului Ierusalim, centrul istoric al Liovului şi portul oraşului venezuelean Coro.
Discuțiile privind Lista Patrimoniului Mondial în Pericol reprezintă unul dintre punctele cele mai importante, pentru că ”sensibilizează şi duc la schimbări tangibile, permit evaluarea riscurilor şi identifică modalităţile de remediere a ameninţării”, după cum a afirmat directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, într-un discurs adresat comitetului format din 21 de state. adăugat ea.
În timp ce, în ultimele decenii, multe situri de mare importanţă istorică sau naturală au fost scoase de pe această listă (Insulele Galapagos din Ecuador, Angkor Wat din Cambodgia sau Parcul Naţional Yellowstone din SUA), altele se menţin pe listă de mai bine de 40 de ani (oraşul antic al Ierusalimului cu zidurile sale, inclus pe listă în 1982 din cauza lipsei unei politici de conservare sau a efectelor ameninţătoare ale planificării urbane, centrul istoric al oraşului Liov din Ucraina, înscris pe listă în 2023 ca urmare a ameninţărilor reprezentate de invazia rusă, alături de Catedrala Sfânta Sofia din Kiev sau Coro şi portul său – ”singurul exemplu supravieţuitor al unei bogate fuziuni de tradiţii locale cu tehnici arhitecturale Mudejar spaniole şi olandeze”, ameninţat de deteriorarea structurilor sale provocată de ploile abundente din 2005 – dar şi Minaretul Jam din Afganistan, din cauza lipsei unui plan de conservare adecvat, în special după venirea talibanilor la putere”.
Înscrierea pe această listă facilitează accesul siturilor la finanţare din partea Fondului Patrimoniului Mondial, însă reprezintă totodată un indicator de risc pentru guverne, deoarece dacă situl pierde condiţiile care i-au adus includerea în Patrimoniul Mondial, UNESCO poate decide revocarea statului.
Până în prezent, doar trei situri au avut de suferit astfel: Rezervaţia Arabian Oryx din Oman, Valea Elbei din Dresda, Germania, şi Zona maritimă comercială din Liverpool, Regatul Unit.
Pentru reuniunea actuală a UNESCO, experţii au recomandat înscrierea a două situri pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol: Stonehenge (Avebury) şi siturile asociate din Regatul Unit şi Lumbini, locul de naştere al lui Buddha, în Nepal.
În cazul monumentului megalitic, Stonehenge, specialiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un proiect care prevede extinderea unui drum principal ce trece la doar 150 de metri de sit şi care ar avea un impact asupra ”peisajului preistoric”. Prin urmare, au recomandat includerea acestuia ”pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, pentru mobilizarea sprijinului internaţional”.
În ceea ce priveşte Lumbini, locul de naştere al lui Buddha, raportul UNESCO indică faptul că specialiştii au constatat avarii la templul Maya Devi. Ei şi-au exprimat regretul că un proiect care vizează îmbunătăţirea conservării oraşului a fost paralizat, solicitând în acest sens un plan de acţiune din partea guvernului nepalez şi recomandând înscrierea sitului pe această listă.
Malurile Senei, din Paris, sau ale Dunării, din Budapesta, sunt alte două locuri care, deşi Comitetul nu recomandă deocamdată includerea lor pe lista de risc, menţionează că au ”necesităţi urgente de conservare” şi nu exclude posibila lor înscriere.
România – două proiecte
Comitetul Patrimoniului Mondial va examina și cele 28 de proiecte propuse pentru includerea în Lista UNESCO.
România are două dosare – Ansamblul Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia (cel mai lung sector de frontieră romană terestră din Europa).