Ediția din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE: eficacitatea sistemelor judiciare ale UE se îmbunătățește, dar există în continuare provocări legate de percepția asupra independenței justiției
Comisia Europeană a publicat cea de a unsprezecea ediție a tabloului de bord privind justiția în UE, o imagine de ansamblu anuală, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Tabloul de bord din acest an include cifre referitoare la 16 domenii noi, de exemplu, modul în care autoritățile naționale se ocupă de corupție, durata procedurilor legate de cazurile de dare și luare de mită și modalitățile specifice de facilitare a accesului egal la justiție pentru persoanele în vârstă, victimele violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, precum și pentru persoanele expuse în general riscului de discriminare. Ediția din 2023 include, de asemenea, pentru prima dată, cifre specifice privind salariile judecătorilor și procurorilor, privind numirea președinților instanțelor supreme și a procurorilor generali, precum și privind cele mai înalte instanțe cu competențe constituționale, printre altele.
Principalele constatări ale ediției din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE
- Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: un sondaj Eurobarometru în rândul publicului larg arată că, începând din 2016, percepția publicului larg cu privire la independența sistemului judiciar s-a îmbunătățit în 15 state membre. În comparație cu anul trecut, percepția s-a îmbunătățit în 12 state membre și, în același timp, a scăzut sau a rămas stabilă în 12 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut. În rândul întreprinderilor, un alt sondaj Eurobarometru arată că percepția asupra independenței justiției s-a îmbunătățit în 12 state membre față de 2016. Cu toate acestea, față de anul trecut, percepția în rândul întreprinderilor asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 13 state membre.
- O perspectivă asupra luptei împotriva corupției: în 12 state membre, cauzele privind darea sau luarea de mită sunt soluționate de instanțele penale în termen de un an, în timp ce în alte 5 state membre în care sunt disponibile date, procedurile pot dura până la aproximativ 4 ani. Tabloul de bord din 2023 prezintă, de asemenea, o imagine comparativă a competențelor pe care le au organismele specializate care se ocupă de prevenirea corupției și a modului în care se realizează numirile în aceste organisme. Se prezintă, de asemenea, o primă imagine de ansamblu a organelor de poliție și de urmărire penală specializate în combaterea corupției, precum și procedurile de numire a șefilor parchetelor specializate în combaterea corupției.
- Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: numai opt state membre au norme procedurale care permit utilizarea comunicării la distanță pe tot parcursul procedurii sau în marea parte a acesteia și admisibilitatea probelor numai în format digital. În 19 state membre, acest lucru este posibil numai în anumite situații, cum ar fi pentru anumiți utilizatori (de exemplu, pentru părțile la proces, dar nu pentru experții judiciari). În plus, constatările ediției din acest an arată că, cu două excepții, instanțele și parchetele din statele membre încă nu utilizează pe deplin tehnologia digitală la potențialul permis de normele lor procedurale.
- Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele expuse riscului de discriminare și pentru persoanele în vârstă, precum și pentru victimele violenței de gen și ale violenței domestice: 17 state membre au furnizat informații cu privire la drepturile persoanelor expuse riscului de discriminare, iar 22 oferă un acces fizic facil în clădirile instanțelor. În plus, nouă state membre au luat măsuri pentru a face asistența juridică mai accesibilă pentru persoanele în vârstă. În ceea ce privește victimele violenței de gen și ale violenței domestice, în 12 state membre au fost instituite toate garanțiile disponibile, inclusiv accesul online la informații specifice care sunt relevante pentru acest grup, protecția specială a victimelor și a martorilor, sprijinul acordat în cursul procedurilor judiciare de către organizații neguvernamentale sau organisme de promovare a egalității sau formarea specifică pentru judecători. Cu toate acestea, aproape un sfert dintre statele membre nu oferă acces online la informații relevante privind violența de gen și drepturile victimelor.
Informațiile cuprinse în tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul semestrului european și al ciclului anual privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2023 a raportului anual al Comisiei privind statul de dreptEN•••. Ediția din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE a fost dezvoltată pentru a aborda nevoia de informații comparative suplimentare (cum ar fi salariile anuale ale judecătorilor și procurorilor implicați în lupta împotriva corupției), a căror utilitate a reieșit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept din 2023. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.
Lansat în 2013, tabloul de bord privind justiția în UE este utilizat de Comisie pentru a monitoriza reformele justiției în statele membre și este unul dintre instrumentele din setul de instrumente al UE privind statul de dreptEN•••. Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:
- Eficiență: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte;
- Calitate: indicatori privind accesibilitatea (cum ar fi asistența judiciară și taxele judiciare), formarea, bugetul și salariile judecătorilor și procurorilor, resursele umane și digitalizarea;
- Independență: indicatori privind percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul publicului larg și al întreprinderilor și privind garanțiile referitoare la judecători și la funcționarea organelor naționale de urmărire penală.
La fel ca în edițiile anterioare, ediția din 2023 prezintă date din două sondaje Eurobarometru privind modul în care publicul și întreprinderile percep independența sistemului judiciar în fiecare stat membru.
Constatările din ediția din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE au fost luate în considerare în evaluarea specifică fiecărei țări efectuată în cadrul semestrului european 2023, precum și în evaluarea punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre. În 2023, Strategia anuală privind creșterea durabilă (care stabilește orientările strategice pentru atenuarea impactului negativ al șocurilor energetice și pentru stimularea creșterii durabile și sporirea rezilienței UE) reiterează legătura dintre sisteme de justiție eficace și o economie în serviciul cetățenilor din statele membre. Buna funcționare și independența deplină a sistemelor de justiție au un impact pozitiv asupra deciziilor de a investiți și asupra disponibilității tuturor actorilor de a lansa proiecte de investiții.
În cadrul programului „Justiție” 2021-2027, UE pune la dispoziție peste 300 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui spațiu european de justiție. Programul va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea eficacității sistemelor naționale de justiție și la consolidarea statului de drept, a democrației și a protecției drepturilor fundamentale, inclusiv prin asigurarea accesului efectiv la justiție pentru cetățeni și întreprinderi. Programul finanțează activități care vizează formarea judecătorilor și a altor practicieni din domeniul dreptului, învățarea reciprocă, cooperarea judiciară și sensibilizarea.