Românii din Ucraina şi din judeţele de nord ale României şi Republicii Moldova nu mai pot asculta la radio emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”. Începând cu 29 ianuarie 2014, emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”, care erau difuzate pe frecvenţa de unde medii de 657 KHz, au fost suspendate. Decizia opririi emițătorului, şi implicit a celor 2 ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, a fost luată ca urmare a cererii formulată de directorul General al CNRU, Taras Avrahov, care, în 23 ianuarie, prin adresa Nr. 9-1-167/17, a cerut Concernului de Radiodifuziune, Radioemisie şi Televiziune din Kiev oprirea emițătorului, sub pretextul reducerilor de buget. Drept urmare, începând cu 29 ianuarie emisiunile pe unde medii de 657 KHz, inclusiv emisiunile postului de radio „Cultura” şi cele ale redacţiei emisiuni în limba română a postului de radio „Ucraina-Internaţional”, nu mai sunt transmise, ceea ce înseamnă o reducere cu 60% a volumului emisiunilor în limba română ale postului „Ucraina-Internaţional”. Din cele 4 ore și 25 de minute de emisiuni în limba română în acest moment au rămas doar două ore, transmise doar pe internet www.radioukr.com.ua şi prin satelitul Astra 4 A, la orele 13.00 şi 19.00.
Pentru a justifica măsurile, la sfârșitul anului trecut conducerea postului Radio Ucraina Internațional a semnat o dispoziţie prin care i-a delegat pe şeful serviciului de securitate din cadrul Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei şi pe adjunctul acestuia să vină la Cernăuţi în ajun de an nou la 30 decembrie 2013 şi să verifice programul de lucru al jurnaliştilor din redacția misiunilor în limbă română, ora la care încep și termină serviciul.
Decizia conducerii CNRU de a opri emisia pe unde medii a fost luată fără consultarea angajaților sau un preaviz acordat jurnaliștilor din redacția în limbă română.
Colectivul redacţiei face un apel către Preşedintele ţării, Viktor Ianukovyci, către Preşedintele Comitetului de Stat de televiziune şi radiodifuziune a Ucrainei, către Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, către conducerea statului român şi solicită implicarea acestora în rezolvarea problemei, reliarea activității emiţătorului şi retransmiterea emisiunilor în limba română, realizate de jurnaliştii de la radio „Ucraina-Internaţional”.
”Suspendarea celor două ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, nu înseamnă altceva decât limitarea drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, dar şi a celei ucrainene din România, Republica Moldova de a avea emisiuni în limba lor maternă şi de a ascultă emisiuni în limba română despre patria lor istorică, dar cel mai dureros fapt este că acest pas mai înseamnă lichidarea acestei redacţii”, se precizează într-o scrisoare deschisă semnată de Grupul Jurnaliștilor Români din Ucraina.
Aceasta nu este prima măsură de limitare a dreptului românilor din Ucraina de a beneficia de emisiuni în limba maternă, alte încercări similare având loc în primăvara și vara anului 2013, soldate cu reduceri de personal în cadrul redacției.
În aprilie 2013 a existat o tentativă de închidere a redacției în limba română, finalizată, în urma protestelor publice ale organizațiilor mass-media, cu reducerea cu 25% a numărului de jurnalişti care lucrau în redacţia românească. La vremea respectivă, Redacția în limba română a radio Ucraina Internațional a cerut sprijinul preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, prim ministrului Mykola Azarov, preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Volodymyr Rybak, secretarului Consiliului Naţional de securitate şi apărare a Ucrainei, Andrii Kliuev, preşedintelui Comitetului de stat pentru televiziune şi radiodifuziune al Ucrainei, Olexandr Kurdinovyci, și organizațiilor jurnaliștilor pentru a sprijini păstrarea redacţiei în limba română din cadrul RUI, protejând astfel dreptul unei minorități la informare în limba maternă.
În vara anului 2013, conducerea CNRU a cerut Comitetului de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune a Ucrainei transferul redacţiei în limba română la Cernăuţi, în cadrul Companiei regionale de stat de televiziune şi radiodifuziune, unde exista deja o redacţie românească, iar cea de-a doua ar fi fost de prisos, urmând să fie treptat desfiinţată. Și atunci, jurnaliștii români au cerut conducerii ţării să intervină pentru soluţionarea favorabilă a situației.
