În cadrul ediţiei a XVII-a a Zilelor Bibliotecii Naţionale a României, desfăşurată pe 11 decembrie, au fost dezbătute temele Cărţile şi Comunismul: 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“: Decembrie 1989 – de la suferinţă la performanţă şi Modelul cultural brâncovenesc. Reverberații peste timp în arhitectură şi în arta cărții. Bilanțuri la finalul Anului Brâncoveanu.
La sediul Bibliotecii Naţionale, în cadrul secţiunii Cărţile şi Comunismul: 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu şi Sorin Lavric au analizat în dialog, temele: autor/cititor înainte și după 1989; bibliotecile celor deposedați de biblioteci și fenomenul „lecturii vii” în închisorile comuniste; cenzura, facerea și „desfacerea” fondurilor secrete din biblioteci, arhive și muzee.
Cu această ocazie, au fost deschise expoziţiile: Arta tiparului în epoca lui Brâncoveanu (Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României), Arhitectura brâncovenească (Biblioteca Metropolitană), „În zilele Prea Înălţatului Domn şi oblăduitoriu a toată Ţara Rumânească, Iō Constantin Basarab Voevod”. Epoca brâncovenească: un secol de exegeză și recuperare documentară, cărți editate în perioada 1914-2014, O istorie care ne privește pe toți: de la Colegiul Sfântul Sava la Biblioteca Națională.
Desfăşurată în cadrul programului Decembrie – sfârșituri și începuturi, desfăşurat în perioada 8 – 19 decembrie, ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naționale a României propune astfel câteva momente de reflecție. Dacă în memoria colectivă domnitorul Constantin Brâncoveanu, cel care și-a aflat sfârșitul martiric în 1714, este identificat cu însuși modelul cultural românesc, Revoluţia din decembrie 1989 este percepută ca evenimentul care a marcat sfârşitul celor peste patru decenii de regim politic opresiv şi, deopotrivă, începutul unei epoci a valorilor democratice.
