Deși 2020 se anunța un an fatidic pentru economia locală, numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări sau radieri de companii a fost cu mult sub cel din 2019. Astfel, managerii români au preferat să își schimbe modelul de business, în loc să închidă afacerile, însă s-au bazat și pe ajutoarele fiscale acordate de autorități. Provocările managerilor vor continua și în 2021, iar succesul lor va depinde și de performanța autorităților în continuarea echilibrării ajustării fiscale cu susținerea economiei, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.
Numărul companiilor suspendate a scăzut în anul pandemiei cu 22% față de 2019, la 10.913 companii. Numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el, cu 12,7% în 2020 față de anul anterior, la un nou minim istoric, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.
Radierile și dizolvările s-au redus cu 43% în 2020 față de 2019, la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, de 77.099 companii, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut anul trecut cu 5%, la cel mai ridicat nivel din istorie (la sfârșitul perioadei), de 1.430.180 la 31 decembrie 2020.
”În 2020, economia a rămas în intervalul estimat de noi încă din martie anul trecut (scădere anuală cuprinsă între 5 și 7%), iar pentru 2021 ne așteptăm la o revenire a economiei între 2,5 și 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea pe fondul efectului de bază“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Ajuns la cea de-a treia ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie.
Măsurile autorităților, vitale pentru mediul de afaceri local
Cele mai importante riscuri rămân, în opinia analiștilor KeysFin, în sfera deficitului bugetar și în a celui de cont curent. Structura rigidă și nesustenabilă a cheltuielilor bugetare, coroborată cu ineficiența colectării au dus la apariția unui dezechilibru singular în Europa: cheltuielile sociale, respectiv salariile din sectorul public și pensiile, aproape că depășesc veniturile încasate de stat din taxe și impozite.
În același timp, continuarea măsurilor de susținere a mediului de afaceri în fața unei crize fără precedent: suspendarea plăților către creditori, eșalonarea simplificată, schemele de granturi, IMM Invest, măsurile de protejare a forței de muncă, dar mai ales volumul și schema de alocare a fondurilor europene atrase rămân cheia performanței economice pe termen scurt și mediu, se arată în raport.
Începuturi mai grele pentru afacerile locale
Înmatriculările de companii și-au temperat scăderea generată de pandemie, numărul acestora reducându-se la aproape 110.000 de companii nou-înființate în 2020. În ciuda declinului, în sectoarele energie & gaze și transport & depozitare, observăm un avans anual al numărului de companii nou-înființate, de 116%, respectiv 6%, la 186, respectiv 11.688 companii nou-înființate în 2020. La polul opus, s-au înregistrat scăderi anuale de peste 45% în agricultură și cultură & divertisment (49,7%, respectiv 49,9%).
Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii înființate în 2020 sunt înregistrate în București (19.096 companii, cu 0,2% mai multe decât în 2019), Cluj (5.784 companii, cu 11,5% mai puține decât în 2019) și Ilfov (5.510 companii, respectiv cu 5,8% mai multe înmatriculări decât în 2019 și totodată cel mai important avans județean). La polul opus, Caraș Severin, Argeș, Dâmbovița au înregistrat cele mai ample scăderi procentuale cuprinse între 32,8% și 33,6%.
