Tema ediției din acest an, a zecea, este „APRECIERE și RECUNOAȘTERE”, și este un amplu proiect educațional de păstrare a tradițiilor românești.
Evenimentele includ o expoziție dedicată Zilei Mondiale a DA (costumul tradițional
românesc) și (în a treia zi) dansuri tradiționale grecești cu renumitul grup de dansuri
KYMATA, din Ploiești și reprezentând Uniunea Elenă din România – Comunitatea Elenă din Prahova.
A doua zi, la spațiul expozițional este programată o dezbatere (în limba română) cu tema „PORTUL POPULAR ÎN CONTEXTUL MIGRAȚIEI ROMÂNEȘTI”.
Expoziția este structurată în patru secțiuni:
COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – PAGINĂ DE ISTORIE EUROPEANĂ, semnată de etnograful Darie Silviu Flocea, „ÎNGERIΙ CU ALTIȚE” – La blouse roumaine, semnată IA & Mihaela Laslo’s Art, ICOANE PE STICLA, semnată de iconarul Georgeta Mariana Ilioniu și ICOANE BIZANTINE, semnate de iconarul Michalis Arestis.
Marea secțiune a expoziției intitulată „PORTUL POPULAR ROMÂNESC, PAGINĂ A ISTORIEI EUROPENE„ cuprinde 24 de costume românești complete, aparținând valoroasei colecții a etnografului Darie Silviu Flocea, precum și unor colecționari particulari. Costumele tradiționale românești, ca element cheie în salvarea și reconstituirea vieții fiecărui popor, sunt prezentate alături de alte lucrări autentice ale artei populare românești: lucrări textile și de broderie, ceramică și obiecte de zi cu zi.
Sectiunea „ÎNGERI CU ALTIȚE” – La bluse roumaine IA cuprinde șase îngeri cu altițe pe aripi, inspirați din motivele tradiționalei II românești, printre care Îngerul Renașterii, Îngerul Sufletelor Pereche, Îngerul Pomului Vieții, Îngerul bluzei tradiționale IA, Îngerul Dorului.
Va fi prezentată o lucrare care a fost creată special pentru Evenimentul de la Atena, „Îngerul prieteniei și al mării”! Îngerii cu altițe sunt o colaborare creativă între Andreea Tănăsescu și Mihaela Laslo’s Art pentru susținerea misiunii și activității mișcării culturale La blouse roumaine IA.
Evenimentele vor avea loc în spațiul expozițional al Centrului Cultural „Melina” al Primăriei Atena (strada Thessalonikis 19 & Irakleidon 66A, Thisseio, stația de metrou Kerameikos, telefon: 210 3452150).
Intrarea este liberă.
Din 2014, pe 24 iunie sărbătorim Ziua Universală a Iei, iar data nu a fost aleasă întâmplător. În calendarul orthodox este trecută Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înainte Mergătorul Domnului, iar în credința populară se celebrează Drăgaica sau Sânzienele, un ritual de origine agrară, practicat în Muntenia, Moldova și Oltenia. Data a fost plasată în preajma solstițiului de vară.
Din acest an, cămașa cu altiță, numită și ie, are o zi stabilită prin lege. În 21 iunie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”.
La nivel internațional, ia românească, simbol național al culturii române, este celebrată în peste 50 de țări. Ia este bluza purtată de femei și lucrată din pânză de in, bumbac, cânepă sau borangic, iar tehnicile de decorare au fost transmise de-a lungul timpului, din generație în generație.
România și Republica Moldova au transmis, la UNESCO Paris, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
Cu o largă răspândire geografică și cu tradiție care poate fi identificată încă din mileniul IV înaintea erei noastre, cămașa cu altiță face parte din tradițiile vestimentare ale Moldovei, Bucovinei, Munteniei, Olteniei și sudului Transilvaniei. Termenul „altiță” se referă la porțiunea ornamentată situată în partea superioară a iei.
Devenind un port tradițional promovat intens de Casa Regală în perioada interbelică, cămașa cu altiță a inspirat o serie de lucrări ale pictorului francez Henri Matisse, dar și reinterpretări contemporane ale unor designeri faimoși, precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care au realizat colecții întregi plecând de la croiul și motivele ornamentale ale cămașii populare românești.
La constituirea dosarului de candidatură au participat, pentru partea română, experți ai Facultății de Litere, Universitatea București, cercetători din cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , Academia Română, precum și specialiști ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexului Național Muzeal ASTRA – Sibiu și Muzeului de Etnografie Brașov.
Conform calendarului actual, dosarul de nominalizare depus de România și Republica Moldova va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la sfârșitul anului 2022.
– corespondență de la Angela Bratsou, Grecia
