”După excluderea mea din Partia Democrată a Rumanilor din Sârbie sunt dator să explic public cauza exluderii mele şi motivul divizării partidului. De asemenea, doresc să ofer noi alternative de ieşire din cercul vicios al divizării şi mărunţirii comunității minorității naţionale române-vlahe din Serbia, mai exact a celei din Serbia de Răsărit”, se arată într-un comunicat de presă dat publicității de Dragan Demici, fost vicepreşedinte al Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia (PDRS).
”Disensiunile dintre mine, ca vicepreşedinte al PDRS-ului şi preşedintele partidului, domnul Predrag Balaşevici, au început înainte de alegerile generale din Serbia, ce au avut loc în anul 2012. Motivele suspiciunii mele față de preşedintele PDRS, Predrag Balaşevici, s-au clarificat odată cu intrarea PDRS-ului în coaliţia preelectorală cu Mişcarea Muncitorilor şi Țăranilor (MNT), în fruntea căreia stătea Zoran Dragişici, profesor la facultatea de securitate din Belgrad. Totuși, PDRS-ul a avut şanse să facă coaliţie, mai întâi, cu Partidul Liberal Democrat, condus de Cedomir Iovanovici, apoi cu Partidul Progresist Sârb, condus de actualul preşedinte al Serbiei, Tomislav Nicolici, dar PDRS-ul a ales se piardă alegerile. La opoziția mea față de realizarea acestei coaliţii şi la explicația mea că realizarea coaliţiei cu MMŢ este o capcană întinsă de securitatea sârbă, care va duce la 4 ani de stagnare, fără nici o posibiltate de a avansa în politica naţională a românilor, răspunsul domnului Predrag Balaşevici a fost că votul meu este în minoritate față de celelalte voturi din comitetul principal PDRS-ului. Această coaliţie cu MMŢ mi-a clarificat în totalitate de ce domnul preşedinte Predrag Balaşevici a mințit şi nu a susţinut direcția partidului pe linia celor trei orientări politice principale: 1) difuzarea Tv Voivodina în limba româna, în Serbia de Răsărit; 2) introducerea orelor de limba română cu elemente de cultură naţională în şcolile din Serbia de Răsărit; 3) obținerea de aprobări de construcţie pentru bisericile românești ale Bisericii Ortodoxe Române, cerute de mine instituţiilor statului sârb şi instituţiilor internaţionale, care, în timp, ar fi adus drepturile minoritaţi române-vlahe.
Atitudinea preşedintelui PDRS, domnul Predrag Balaşevici, a fost: 1) limba în mass-media să fie în grai, aşa cum se vorbeşte la noi (stricată cu multe cuvinte sârbeşti, precum domnul Balașevici a lucrat cu RTV Bor cât la fost la putere în primaria din Bor) şi nu în limba literară, cum se vorbeşte la RTV Voivodina; 2) predarea limbii în şcoală să fie în grai, motivând că copiii nu înţeleg limba literară. În consecință, atitudinea lui Predrag Balașevici este foarte apropiată de cea a ”gherghiniștilor” lui Celoievici şi de cerearea acestora de standardizarea a ”limbii vlahe”, aşa cum se vorbeşte în grai, în Serbia de Răsărit. Dar această atitudine, domnul Predrag Balaşevici nu arătat-o nicicând la Bucureşti, pentru că acolo dorea să se prezinte ca „mare Român”.
Din cele prezentate mai sus, rezultă foarte clar răspunsul la întrebarea ce vrea preşedintele PDRS-ului, domnul Predrag Balaşevici, împreună cu conducerea Consiliului Național al Minorității Naționale Vlahe şi cu conducerea Asociaţiei „Gerghina”. Balașevici dorește ca asimilarea românilor de către sârbi se se realizeze foarte subtil, printr-un fel de individualizare a vlahilor din Serbia de Răsărit, deosebită de naţiunea română din România. Prin urmare, el vrea să distrugă sinonimia român-vlah, de care se ţine doar declarativ, iar din români să rămână numai vlahii, care, la un moment dat, să fie transformați în sârbi.
Din această cauză se poate spune foarte clar că preşedinte PDRS-ului, domnul Predrag Balaşevici, a trădat interesele naţionale ale românilor din Serbia. De aceea, pentru că eu am ridicat vocea împtriva trădării, am fost exclus din partid, într-un mod nestatutar.
Dar, să nu plângem după urciorul spart. Alternativa românilor din Serbia va fi un nou partid românesc, puternic, în care vor intra şi românii din Voivodina, români pe care preşedintele PDRS-ului, domnu Predrag Balaşevici, nicicând nu a dorit să-i includă în rîndurile nostre. Politica nostră va fi una absolut românesca, fără compromisuri în problema limbii române şi a denumiri de român. Ne vom ţine în continuare și de sinonimia roman-vlah, aşa cum este etnonimul nostru extern, la care țin foarte mulți români in Serbia de Răsărit. De asemenea, ne vom ţine şi de cererile, în trei puncte, ce au fost menționate în rândurile menționate mai sus, mai explică Dragan Demici .