Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris găzduiește în perioada 19 octombrie – 2 decembrie expoziția „Devoratori de lumină” a artiștilor plastici clujeni Ioan Sbârciu, Georgeta-Olimpia Bera, Alexandra Mureșan, care prezintă o serie de lucrări noi, realizate special pentru această expoziție (pictură, desen, sticlă, instalații hibride). Artiștii se vor întâlni cu publicul la vernisaj, în 19 octombrie, ora 19:00. Curatori: Georgeta-Olimpia Bera, Aurel Codoban.
”Aflat la confluența dintre mediile de expresie plastică și aplicată, proiectul expozițional se concretizează în reprezentări bi- și tri-dimensionale de pictură, desen, sticlă și instalații hibride. Conlucrarea dintre cei trei artiști, Ioan Sbârciu, Alexandra Mureșan și Olimpia Bera lansează diferite ipostaze ale vizibilului, printr-o aparentă confruntare a unor universuri posibile. Mediile artistice coexistă în fapt, atât prin autonomia transpunerilor, cât și prin natura interferențelor dintre opere, ca o consecință a desfășurării în spațiu. Lumina, o componentă indispensabilă a observării în sine, devine la rândul său o formă interiorizată, iluzorie, care se activează prin procedee uneori ludice, alteori dramatice și care provoacă în mod treptat senzații de care privitorul nu este pe deplin conștient. Gestul aprofundat al elucidării este descris astfel ca proces în sine, ca formă de documentare a interdependenței spațio-temporale și a legăturilor care au loc prin interconectarea dintre expresie, formă, culoare și materialitate.”, lector universitar doctor habil. Georgeta-Olimpia Bera, curator, artist, prorector responsabil cu asigurarea calității, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca.
„Devoratori de lumină circumscrie o arie semantică generoasă pentru o expoziție de artă. Mai mult, este o metaforă inspirată pe care se poate ușor întemeia o mitologie în genul Cărții ființelor imaginare a lui Jorge Luis Borges. Ceea ce Alexandra Mureșan, cu ochii săi miriapozi și dictatoriali și face. Dar să începem cu începutul: ‘Și a zis Dumnezeu « să fie lumină! » Și a fost lumină. Și a văzut Dumnezeu că lumina e bună, și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric.’ (Facerea 3,4). E greu de imaginat o lume în care lumina și întunericul nu sunt despărțite, coexistă într-un fel de ‘apeiron’ în care nu au limite interne. Separate sunt ușor de conceput, împreună nu le poate ‘devora’ decât Ioan Sbârciu în ‘Pădurea de cenușă’. De acum înainte lumea este ‘aproape vizibilă’ și liberă, căci încă nu este turnată în forme, ‘înțelenită’ în culoare. Lumea asta nouă e spațiul de joacă al Olimpiei Bera. Sigur, dacă îi judecăm după pofta cu care modelează darul lui Dumnezeu, lumina, cei trei artiști sunt niște nesătui, niște ‘devoratori’, dar dacă îi apreciem după exigența noastră, după mofturile pe care le fac în fața ‘hranei’, iar nouă ne plac artiștii ‘mofturoși’, cei trei sunt cu siguranță niște ‘degustători de lumină’ ” spune poetul Ion Mureșan.
„Poate că, mai mult decât orice teorie, la înțelegerea a ceea ce este acum arta ar servi metafora. E vremea ca, la apusul acestei mari invenții moderne care este teoria, metafora mai degrabă să ne deschidă înțelegerea spre ceea ce fac artiștii. Și ce fel de metafore ne-ar putea ajuta cel mai mult aici? Evident, pentru artiștii vizuali metaforele cognitive care se învârtesc în jurul luminii! Nu suntem mereu conștienți de cât de incredibil este lumina legată de oameni. Cu lumina e ca și cu sunetul pe care îl scoate copacul care se prăbușește în jungla amazoniană, fără oameni prin preajmă – acel sunet nu există! La fel cu lumina – ea nu există fără oameni. Este felul ‘cum’ percep oamenii undele electromagnetice. Și felul cum decodează ei lumea, cum construiesc realitatea. Suntem ca niște mărgele de sticlă, care, închise în sine, rar refractă, și doar reflectă lumina lumii. Artiștii însă sunt ca niște mărgele de sticlă ale jocului lumii, care nu reflectă, cel mult refractă lumina lumii. Nu sunt autiști pentru că sunt capabili să absoarbă lumina. Ei metabolizează lumina ca niște misterioase black hole. Și nu sunt tautologici pentru că sunt în stare să redea o lumină a unei realități diferite, așa cum a anticipat Hawkins pentru black hole. Așa că dacă noi decodăm realitatea prin lumină, ei refac o realitate prin lumină. Ei ne propun o realitate a lor codificând lumina. Devoratori de lumină, pentru a nu lăsa oamenii în lumina plată a realității și dătători de lumină pentru a ne lumina altfel realitatea!” prof. univ. dr. Aurel Codoban, UBB Cluj, eseist și filosof român, specializat în structuralismul francez, semiologie, hermeneutică și filosofia religiilor.
Ioan Sbârciu este pictor, profesor universitar doctor în cadrul Departamentului Pictură al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, fiind unul dintre cei mai cunoscuți artişti şi pedagogi din spaţiul artistic contemporan românesc, cu o activitate expoziţională remarcabilă în prestigioase galerii şi muzee din ţară şi străinătate. Activitatea didactică și stilul său distinctiv de pictură au acționat ca un puternic stimulent și punct de referință pentru mai multe generații de tineri artiști români, printre care studenții săi Adrian Ghenie, Victor Man, Șerban Savu, Marius Bercea și Alin Bozbiciu. De-a lungul carierei sale artistice de o jumătate de secol, Ioan Sbârciu a expus în compania unor personalităţi importante ale scenei artei contemporane internaţionale precum Markus Lüpertz E. Cucchi, A. Boetti, A. Rainer, H. Nitsch, E. Scanavino, AR Penck, B. Munari, E. Vedova şi César Dintre temele sale amintim „Pădurea de cenușă” și „Soarele negru la Roșia Montană” dedicate pădurii transilvănene, „Răpirea Europei”, „Don Quijote”, „Labirintul”, „Corpus”, ș.a. Pasionat de pictură, de o energie debordantă, lucrând constant în atelierul său, întotdeauna inspirat și creativ, lucrările sale se regăsesc în colecții de stat și private România, Germania, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, Grecia, Italia, Spania, Ungaria, Polonia, Japonia, Canada, Argentina și SUA.
Georgeta-Olimpia Bera este artist vizual și curator de artă stabilit în Cluj, lector universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Pictură. Absolventă a aceleiași universități, are competențe în pictură, desen, tehnici de gravură, ilustrație și instalație multimedia. A participat la rezidențe de artă la Essaouira Contemporary Art Centre (Maroc), Visual Kontakt Ulm (Germania), Cessapalombo (Italia) și Ushant Island (Franța). A expus în muzee și galerii de artă din România și din străinătate: Museo Valtellinese di Storia e Arte (Sondrio); RIVAA Gallery (New York); Ex-Upim (Macerata); Visual Kontakt (Cluj, Oradea, Ulm); 54 Arte Contemporanea, (Molfetta), Neon Gallery (Wrocław) și altele. Proiectele sale curatoriale s-au concretizat în expoziții la Visual Kontakt (Cluj, Oradea, Ulm) și IAGA Contemporary Art (Cluj), Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, RIVAA Gallery (New York, 2017), Fondazione Filiberto e Bianca Menna (Roma, 2017), Sala dei Templari (Molfetta). Printre artiștii colaboratori se nunără: Ioan Sbârciu (România), Hermann Nitsch (Austria), Silvia Inselvini (Italia), Bronwin Lace & Marcus Neustetter (Africa de Sud), Kurt von Bley și Miron Zownir (Germania) etc.
Alexandra Mureșan este artist vizual independent și lector universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj. Lucrează cu sticla de mai bine de 11 ani, acumulând experiență în acest domeniu pe parcursul studiilor de licență, master și doctorat în cadrul aceleiași universități. În 2013 primește Premiul Jutta Cuny Franz Memorial Award pentru tineri sticlari, în Düsseldorf, Germania. Creațiile sale au fost și sunt vizibile în diverse expoziții atât în țară cât și peste hotare. Studiile în domeniul filosofiei, anterioare incursiunii în arta sticlei, finalizate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, au avut de asemenea un impact puternic asupra dezvoltării gândirii ei creative.
Parteneri: Ambasada României în Franța, Institutul Cultural Român de la Paris, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Artiștilor Plastici Cluj.