Expozitia „Spătarul Nicolae Milescu – primul enciclopedist român”, va avea loc miercuri, 30 aprilie, la Rondul din preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chişinău. Evenimentul este dedicate marelui cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat român și operei sale şi va conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor.
Spătarul Nicolae Milescu – diplomat, filosof, filolog, geograf, etnograf, memorialist şi teolog, a studiat la „marea şcoală” a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (Istanbul), fiind trimis de Vasile Lupu. În 1655 era secretarul lui Gheorghe Ștefan al Moldovei (1653-1658), apoi spătar al noului domn Gheorghe Ghica (1658-1559), pe care l-a însoţit apoi şi în Țara Românească (1658-1660); reîntors în Moldova în timpul lui Stefăniţă Lupu (1660), pleacă din nou în Țara Românească (1661), sub Grigorie Ghica (1660-1664), care l-a numit reprezentant al său (,,capuchehaie”) pe lângă Înalta Poartă din Istanbul.
După ce s-a stabilit în Rusia, a fost principalul protagonist al primei acțiuni de laicizare a învățământului odraslelor țarului și ale marilor kneji, scriind sau traducând în slavona rusească a secolului al XVII-lea mai multe lucrări cu caracter enciclopedic: Cartea sibilelor, Cartea ieroglifelor, Cartea despre cele 9 muze și cele 7 arte liberale (1673), Aritmologhion (1674), o lucrare filosofică, cu precepte morale şi fapte disparate clasate cu ajutorul cifrelor, tradusă după Johann Lauterbach şi Joachim Camerarius; Hrismologhion ( 1673, lucrare istorico-parenetică), Etica. Povestirea despre sibile (1673), Povestire despre construirea marei Biserici Sfânta Sofia din Constantinopol(1674), câteva lucrări istorice: Hrismologhion,Vasileologhion, Genealogia regilor și a țarilor; un Dicţionar ruso-greco-latin (pierdut).