România a fost şi este principalul sprijin al Republicii Moldova în parcursul de integrare europeană, dar relaţia dintre cele două ţări nu este fructificată suficient, a fost principala idee a conferinţei ”Republica Moldova post-Vilnius. Liberalizarea regimului de vize”, organizată de Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti în parteneriat cu Comisia românilor de pretutindeni a Senatului României.
„Rep. Moldova este considerată, în acest moment, povestea de succes a statelor din Parteneriatul Estic. Nu este vorba numai despre o apropiere geografică de Uniunea Europeană, dar din punct de vedere al proceselor instituţionale, de integrare, Rep. Moldova a devenit ţara cea mai apropiată de Uniunea Eruopeană. Trebuie să remarc un element cheie, eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, alături de parafarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere la UE. Acestea sunt nişte semnale extrem de puternice de deschidere pentru Rep. Moldova şi o încurajarea de a continua procesul de aderare. În contextul crizei din Crimeea, cu toţii putem să apreciem la adevărata valoare, aceste opţiuni pe care Rep. Moldova le-a luat care presupun o consolidare a statutului ei şi posibilitatea ca ea să meargă mai departe pe drumul reformelor politice, administrative, judiciare şi sociale. Dincolo de chestiunea administrativă, a eliminării sistemului de vize, trebuie să vedem care sunt efectele benefice pentru ţară şi pentru cetăţenii moldoveni. Posibilitatea de a călătorii liber, de a cunoaşte un alt sistem de valori al lumii libere şi democratice, posibilitatea de a vedea funcţionarea economiei de piaţă, sistemul politic din ţările occidentale, le oferă multor cetăţeni cadrul de a face o alegere potivită pentru ei.”, a delcarat în deschidere preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Fostul preşedinte al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a mulţumit instituţiilor şi cetăţenilor români care ”ne-au ajutat să ne rupem de lumea fără valori, în care contează doar interesele geopolitice şi banii, din care n-am vrut să facem parte niciodată”.
Aceasta a adus în atenţie faptul că “Rep. Moldova nu are alt traseu, decât drumul european. Pentru noi este foarte important să conştientizăm că această şansă oferită nouă din partea tuturor nu este întâmplătoare. Liberizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi semnarea Acordului de Asociere trebuia să se întâmple mai de mult. Este foarte important să folosim la maxim această şansă”.
În contextul situeţiei din Crimeea, fostul preşedinte moldovean s-a arătat convins că dacă Ucraina ar fi fost membră a NATO şi a UE, agresiunea rusească nu s-ar fi produs. În opinia sa, Rep. Moldova trebuie să adere la NATO pentru a-şi proteja securitatea. ”Planurile lui Putin sunt mari. Oamenii mici au întotdeauna planuri mari. Politica Rusiei este ce nu poţi lua azi, poţi lua mâine”, a precizat Ghimpu.
Mai mult, acesta consideră că cetăţenii Rep. Moldova ”nu simt, încă, ce înseamnă valori democratice, ci văd în liberalizarea regimului de vize doar beneficii economice legate de libertatea de circulaţie şi prosperitatea din UE. De aceea perspectiva noastră nu poate fi, decât aderarea la Uniunea Europeană. Ar fi mult mai important pentru noi, românii din Rep. Moldova, să avem o ţară a noastră, o ţară cu tradiţii, cu istorie. Rep. Moldova nu are nevoie doar de aderarea la UE, ci şi de umbrla NATO”.
Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat că misiunea României este de a-i sprijini pe cetăţenii Republicii Moldova de a deveni parte a comunităţii europene.
„Ziua în care România şi Republica Moldova se vor regăsi ca o singură naţiune a Uniunii Europene, va fi un moment de profundă împlinire, pentru mine ca român. Cred cu tărie ca Rep. Moldova are toate datele pentru a fi un membru de succes. Rep. Moldova trebuie să menţină un azimut clar şi asumat care să o ducă pe o traiectorie, având ca punct final aderarea la UE„, a mai adăugat Ungureanu. El a afirmat că aderarea Rep. Moldova la Uniunea Europeană şi un parcurs democratic al acestei ţări, precum şi creşterea prosperităţii zonei, trebuie să reprezinte „chiar proiectul naţional al României„, aceasta urmând a fi contribuţia ţării noastre.
O altă intervenţie din cadrul dezbaterii a fost a senatorului Mariana Câmpeanu, care a adus în atenţie colaborarea “ extraordinară cu Rep. Moldova”: “ Este foarte important să avem instituţii şi legi similare în două ţări în care există o comuniune de idei şi de aspiraţii. Latura guvernamentală trebuie să se dezvolte în continuare, iar societatea civilă trebuie să începă să aibă un rol foarte important. Prezenţa în media românească a problematicii din Basarabia trebuie să fie mult mai prezentă, dar media românească trebuie să fie prezentă şi în Basarabia, să vorbească acolo şi despre problematica românească.Este normal ca cetăţenii să cunoască ce se întâmplă de o parte şi de alta a Prutului”.
Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, a subliniat faptul că România trebuie să construiască o strategie pe termen scurt şi mediu în relaţia cu Rep. Moldova: “Noi ne-am situat în continuarea unui curent european şi n-am venit cu idei proprii în parcursul european al acesteia. ”
„În ceea ce priveşte România, cosider că problematica basarabenilor nu este o chestiune de politică externă a României, ci este una internă. Dacă noi nu vom ajunge la o conştiinţă, nu vom înţelege niciodată faptul că bunăstarea românilor care trăiesc dincolo de Prut este unul dintre comandamentele pe care oamenii politici trebuie să le aibă. În acest sens, solicit tuturor reprezentanţilor partidelor politice din România să fie prezenţi din ce în ce mai des în Rep. Moldova. Este foarte important să înţelegem că şi la nivel instituţional avem de protejat şi de promovat identitatea naţională a peste 400.000 de cetăţeni români din Rep. Moldova. Acest lucru nu îl facem numai în Rep. Moldova, ci şi în Italia, unde sunt basarabeni, în Spania, în Portugalia şi în toate celelalte ţări. Prezenţa noastră trebuie să fie simţită din ce în ce mai mult acolo unde trăiesc comunităţile de români. Este atât de important că organizaţiile studenţeşti de basarabeni din România sunt preocupare de problema naţională. Fără identitate naţională nu suntem nimic, fraţilor!” a conchis vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, Viorel Badea.
