La 30 de ani de la retragerea Ligii Studenților de la mitingul-maraton din primăvara lui 1990, după votul din Duminica Orbului, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului lansează un studiu de cercetare științifică a Fenomenului Piața Universității. Studiul face parte dintr-un amplu proiect de istorie recentă a Levantului: De la revoluțiile din Estul Europei la Primăvara arabă, cu o durată de cinci ani, care va implica participarea unor cercetători din Europa de Est și Nordul Africii, precum și mărturiile liderilor mișcărilor populare care au condus la înlocuirea regimurilor autoritare cu regimuri democratice.
Primul studiu din acest proiect, pe care l-am inițiat și pe care îl coordonez, se intitulează Revoluție și reformă: cazul românesc. El va fi urmat de Revoluțiile din Estul Europei: similitudini și diferențe și Primăvara arabă în Nordul Africii: similitudini și diferențe, cu referire la Tunisia, Egipt și Libia. Studiul Revoluție și reformă: cazul românesc, debutează cu Fenomenul Piața Universității, care va fi urmat de Mineriadele din 1990 și 1999 între reprimarea mișcărilor democratice și tentative de lovitură de stat asupra autorităților democratice și Tranziția de la democrația originală la democrația consolidată, un parcurs încheiat?
La capătul a trei decenii, aceste cercetări care fac obiectul istoriei recente beneficiază de desecretizarea tuturor arhivelor, inclusiv cele ale serviciilor secrete. Din păcate, studiile realizate până acum au rămas tributare demersului jurnalistic, orientărilor politice partizane și, mai nou, organelor de justiție. Este acum datoria istoricilor, politologilor, sociologilor și tuturor specialiștilor în științele umaniste să se angajeze într-o cercetare obiectivă. În opinia noastră, principala confuzie pleacă de la tratarea în comun a mitingului-maraton din Piața Universității, care a început la 22 aprilie 1990, cu represiunea violentă din 13-15 iunie 1990. Este motivul pentru care am ales data de 24 mai 2020 pentru lansarea acestui proiect. Ea marchează retragerea Ligii Studenților din Piața Universității, după publicarea rezultatelor votului la alegerile parlamentare și prezidențiale, care s-au soldat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea forțelor politice pe care mitingul-maraton le incriminase ca reprezentante ale neocomunismului. Închiderea Balconului Facultății de Geologie – tribuna de la care elita intelectuală românească din țară și străinătate enunțase, într-o solidaritate rar întâlnită în istoria națională, un program radical de schimbare pe cale pașnică -, nu a însemnat abandonarea luptei, ci continuarea unui lung proces de acțiuni civice care s-au materializat în crearea succesivă a Solidarității Universitare, Alianței Civice, Forumului Democratic Antitotalitar, a Convenției Democratice și au condus, în final, la victoria CDR în alegeri în 17 noiembrie 1996, când Balconul Facultății de Geologie s-a redeschis pentru prima și ultima dată în fața manifestării spontane entuziaste a urmașilor Pieței Universității. Pe de altă parte, represiunea violentă ilegală și neconstituțională a regimului neocomunist asupra unui număr insignifiant de greviști ai foamei, sprijiniți de Alianța Poporului și Grupul Independent pentru Democrație, a generat și ea solidarizarea celor culpabili, care a continuat cu o complicitate care a blocat aflarea adevărului și pedepsirea vinovaților. Efectul a fost o criză profundă a societății românești care continuă până în zilele noastre.
Cercetarea științifică propusă de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului pleacă de la ideea că Fenomenul Piața Universității și Mineriada din 13-15 iunie 1990 reprezintă două curente sociale distincte, care își au originea în Sacrificiul fondator al luptătorilor din 16-21 decembrie 1989 și, respectiv, în Păcatul originar al coaliției formate de conducerea armatei, nomenclatura ceaușistă și grupul pro-sovietic, care a confiscat rezultatul revoltei populare ce a dus la căderea regimului Ceaușescu, și este răspunzătoare de crimele din 16-21 decembrie 1989 și din 22-25 decembrie 1989. Aceste două curente sociale au la bază o morală diferită. Piața Universității îi reprezintă pe cei care cred în dreptate, adevăr, solidaritate, dialog constructiv, rezolvarea pașnică a diferendelor, asumarea deschisă a opțiunilor politice și a responsabilităților ce decurg din acestea, generozitatea de a pune interesul național mai presus de interesele personale și de grup. Cel de-al doilea curent, care își are originea în mineriadă, fenomen caracteristic pentru represiune, îi reprezintă pe cei care utilizează minciuna, manipularea prin mijloacele de informare, ura, violența verbală și fizică, promovează interesele personale și de grup în dauna interesului național, urmăresc reinstaurarea fricii și controlul discreționar al instituțiilor statului prin intermediul instituțiilor de forță și al serviciilor secrete.
După integrarea României în Uniunea Europeană și NATO, cele două curente sociale distincte inițial au ajuns, în ciuda asumărilor ideologice, să se intersecteze prin confuzii întreținute în mod deliberat. Studiul propus, readucând în memorie adevărul istoric restabilit prin cercetare științifică, poate identifica adevărata față a grupărilor politice și civice din societatea românească, atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Dimpotrivă, abordarea unitară a celor două momente istorice distincte, cu filiații și consecințe diferite, nu face decât să deschidă calea unor acuzații reciproce care întrețin diviziunea și ura în care se zbate astăzi societatea românească. Memoria poate deveni o formă de justiție și site-ul institutului prezintă pentru început un documentar în care se regăsesc discursuri rostite în Balcon și articole pe care Gheorghe Dumbrăveanu le-a adunat pentru o carte document, în perioada aprilie-iunie 1990, din publicațiile „România liberă”, „Dreptatea”, „Timișoara”, „România literară”, „Expres”, „Zig-Zag”, „Cuvîntul”.
Prin studiul Fenomenului Piața Universității, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului se alătură inițiativei Universității din București, cu care va lucra în parteneriat, și va colabora cu Fundația Română pentru Democrație în vederea valorificării documentelor și înregistrărilor cu mărturii ale participanților direcți, aflate în arhiva acesteia.
