Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind propunerile legislative importante ale pachetului „Fit for 55” care vor reduce în continuare emisiile și vor aborda impactul lor social. Acordul este provizoriu în așteptarea adoptării oficiale în ambele instituții.
”Acordul privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și Fondul social pentru climă este o victorie pentru climă și pentru politica europeană în domeniul climei. Acest lucru ne va permite să îndeplinim obiectivele climatice în principalele sectoare ale economiei, asigurându-ne în același timp că cetățenii cei mai vulnerabili și microîntreprinderile sunt sprijiniți eficient în tranziția climatică. Acum putem spune cu siguranță că UE și-a îndeplinit promisiunile cu o legislație ambițioasă și acest lucru ne plasează în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice la nivel global”, a declarat Marian Jurečka ministrul ceh al mediului.
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de limitare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile consumatoare de energie și sectorul de producere a energiei electrice. Este principalul instrument al UE în abordarea reducerii emisiilor, acoperind aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO₂ ale UE. De la introducerea sa în 2005, emisiile UE au scăzut cu 41%.
Instalații ETS
Consiliul și Parlamentul au convenit să mărească ambiția generală de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS la 62%.
Colegislatorii au convenit asupra unei reașezări a plafonului global de emisii pe doi ani de 90, respectiv 27 de milioane de certificate și să majoreze rata anuală de reducere a plafonului cu 4,3 % pe an din 2024 până în 2027 și cu 4,4 din 2028 până în 2027. 2030 („factor de reducere liniară”).
Rezerva de stabilitate a pieței (RSM) va fi consolidată prin prelungirea dincolo de 2023 a ratei anuale crescute de admisie a certificatelor (24%) și stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate.
Consiliul și Parlamentul au convenit să consolideze mecanismul privind fluctuațiile excesive ale prețurilor, inclusiv prin prevederea unei eliberări automate a cotelor din MSR către piață.
Instalațiile care vor beneficia de alocări gratuite vor trebui să respecte cerințele de condiționalitate, inclusiv sub formă de audituri energetice și pentru anumite instalații planuri de neutralitate climatică. Alocările suplimentare gratuite tranzitorii pot fi acordate în anumite condiții sectorului termoficare din anumite state membre, pentru a încuraja investițiile în decarbonizarea acestui sector. Colegislatorii au convenit să elimine derogarea pentru instalațiile de producere a energiei electrice și să transfere cotele rămase în Fondul de modernizare pentru a sprijini modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic.
Comisia va evalua și va raporta până la 31 decembrie 2026 cu privire la posibilitatea de a include sectorul incinerării deșeurilor municipale în ETS, în vederea includerii acestuia începând cu 2028 și să evalueze necesitatea unei posibilități de renunțare până în 2031.
Sectoare vulnerabile la relocarea carbonului
În ceea ce privește sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) – ciment, aluminiu, îngrășăminte, producție de energie electrică, hidrogen, fier și oțel, precum și unii precursori și un număr limitat de produse din aval – Consiliul și Parlamentul au convenit să pună capăt certificatelor gratuite pentru aceste sectoare, pe o perioadă de nouă ani între 2026 și 2034. În acest timp CBAM se va aplica doar proporției de emisii care nu beneficiază de cote gratuite în cadrul EU ETS, pentru a respecta regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
Cotele gratuite vor fi eliminate treptat într-un ritm mai lent la început și cu o rată accelerată la sfârșitul acestei perioade. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin Fondul de Inovare. În plus, o parte din alocările gratuite produse ca urmare a aplicării condiționalității vor fi transferate statelor membre pentru licitație pentru a aborda orice risc rezidual de relocare a emisiilor de carbon. Înainte de 2026, Comisia va analiza impactul CBAM, inclusiv asupra riscurilor de relocare a emisiilor de carbon, și va vedea dacă sunt necesare măsuri suplimentare.
EU ETS maritim
Consiliul și Parlamentul au convenit să includă, trepatat, și emisiile de transport maritim în domeniul de aplicare al EU ETS: 40% pentru emisiile verificate din 2024, 70% pentru 2025 și 100% pentru 2026.
Majoritatea navelor mari vor fi incluse de la început în domeniul de aplicare al EU ETS. Marile nave offshore de peste 5.000 de tonaj brut și peste vor fi incluse în „Regulamentul MRV” privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO₂ din reglementarea transportului maritim din 2025 și în EU ETS din 2027. Navele de marfă generale și navele offshore cu tonaj brut între 400-5.000 vor fi incluse în regulamentul MRV din 2025, iar includerea lor în EU ETS va fi revizuită în 2026.
În plus, acordul ține cont de specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navele din clasa gheții și călătoriile legate de regiunile ultraperiferice și obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de evaziune în sectorul maritim.
Anumite state membre cu un număr relativ mare de companii maritime vor primi în plus 3,5% din plafonul cotelor licitate pentru a fi distribuite între ele.
Colegislatorii au convenit să includă emisiile non-CO₂ (metan și N2O) în regulamentul MRV din 2024 și în EU ETS din 2026.
Fondul de Modernizare și Fondul de Inovare
În ceea ce privește Fondul de Modernizare, va fi majorat prin licitarea a încă 2,5% din plafon, din care 90% trebuie să fie utilizat pentru susținerea investițiilor prioritare. Alte trei state membre vor fi eligibile pentru a primi finanțare (Grecia, Portugalia și Slovenia).
Deși proiectele de gaze naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru finanțare, o măsură tranzitorie va permite actualilor beneficiari ai fondului să continue finanțarea pe termen limitat a proiectelor de gaze naturale în anumite condiții.
Consiliul și Parlamentul au consolidat și Fondul pentru inovare. În comparație cu dimensiunea actuală a fondului, s-au adăugat 20 de milioane de certificate suplimentare provenite din extinderea domeniului de aplicare a EU ETS maritime la nave mari și includerea metanului și a nitroxizilor. Vor exista apeluri dedicate pentru decarbonizarea sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.
EU ETS pentru clădiri,transport rutier și combustibili pentru sectoare suplimentare
Consiliul și Parlamentul au convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier și combustibili pentru sectoare suplimentare, pentru a asigura reduceri eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor în aceste sectoare care au fost greu de decarbonizat până acum. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili către clădiri, transport rutier și anumite alte sectoare. O parte din veniturile din licitație vor fi utilizate pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și microîntreprinderilor, printr-un Fond dedicat pentru climatul social.
Colegislatorii au convenit că sistemul va începe în 2027. Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară au fost stabilite la 5,10 din 2024 și 5,38 din 2028. Consiliul și Parlamentul au convenit să scoată la licitație, suplimentar, 30% din volumul licitațiilor pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât să funcționeze fără probleme („frontloading”).
Acordul extinde domeniul de aplicare al sistemului la combustibilii utilizați în anumite sectoare industriale. În consecință, s-a convenit creșterea proporțională a Fondului pentru climatul social.
Colegislatorii au convenit asupra unei posibilități temporare pentru statele membre de a scuti furnizorii de la renunțarea la certificate până în decembrie 2030, dacă aceștia plătesc la nivel național o taxă pe carbon, al cărei nivel este echivalentă sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din noul sistem de comercializare a emisiilor.
Va exista o monitorizare simplificată de raportare și cerințe de verificare pentru micii furnizori de combustibil.
În cazul în care prețurile la energie vor fi excepțional de ridicate, începerea noului ETS va fi amânată până în 2028.
Odată ce sistemul a pornit, în cazul în care prețul certificatelor depășește 45 euro într-o anumită perioadă de timp, se vor elibera cote suplimentare crescând oferta de pe piață.
Fondul pentru climatul social
Consiliul și Parlamentul au convenit să înființeze un Fond pentru climatul social pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport să facă față impactului asupra prețurilor unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier și combustibili pentru sectoare suplimentare.
Consiliul și Parlamentul au convenit că fondul va face parte din bugetul UE și va fi alimentat din venituri alocate externe până la o sumă maximă de 65 de miliarde de euro. Această arhitectură bugetară permite fondului să beneficieze de o serie de garanții legate de bugetul european, fără a redeschide cadrul financiar multianual al UE.
Fondul ar urma să fie înființat în perioada 2026-2032, cu eligibilitatea cheltuielilor de la 1 ianuarie 2026 pe baza licitației a 50 de milioane de certificate în 2026 pentru a permite sprijinul la începutul fondului („alimentare anticipată”) în timp ce noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii ar prevedea finanțarea Fondului începând cu 2027.
Fondul va fi folosit de statele membre pentru a finanța măsuri și investiții pentru a aborda impactul prețului carbonului asupra cetățenilor vulnerabili și microîntreprinderilor.
Fiecare stat membru ar prezenta Comisiei un „plan de climat social”, care să conțină măsurile și investițiile pe care intenționează să le întreprindă pentru a amortiza impactul noului sistem de comercializare a emisiilor asupra gospodăriilor vulnerabile. Astfel de măsuri ar putea include creșterea eficienței energetice a clădirilor, renovarea clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor și adoptarea mobilității și transportului cu emisii zero și cu emisii scăzute.
Consiliul și Parlamentul au decis să aplice un plafon de 37,5% din costurile totale estimate ale planurilor de climat social posibilității statelor membre de a oferi sprijin temporar direct pentru venituri.
Consiliul și Parlamentul au convenit că fondul ar fi în beneficiul tuturor statelor membre și au păstrat metoda de alocare propusă de Comisie, sporind în același timp cota minimă din fond pe stat membru.
Statele membre vor contribui la nivel național din propriile bugete la măsurile întreprinse (cofinanțare 25%). În ceea ce privește metoda de gestionare a fondului, Consiliul și Parlamentul au convenit asupra managementului direct al performanței, combinat cu elemente de management partajat. Statele membre vor putea primi asistență tehnică de până la 2,5% pentru punerea în aplicare a măsurilor din plan și 15% din resurse ar putea fi utilizate în cadrul programelor politicii de coeziune.
Context și pașii următori
La 14 iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat Pachetul „Fit for 55” pentru a permite Uniunii Europene să-și reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990 și să atingă neutralitatea climatică în 2050.
Consiliul și-a adoptat abordarea generală cu privire la propunerile legate de mediu din pachetul „Fit for 55” la 29 iunie 2022.
După aprobarea oficială a Acordului politic la care s-a ajuns, Parlamentul și apoi Consiliul vor adopta actele legislative, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare.