În zilele de 13 şi 14 martie 2016 a avut loc în comuna Brăneşti (Ilfov) tradiționala sărbătoare “Ziua Cucilor”, o manifestare populară care, în fiecare an, de Lăsata Secului a Sfintelor Paști, transformă centrul localității în scena unui adevărat carnaval popular în aer liber.Întreaga manifestare s-a desfăşurat sub egida proiectului European “Promovarea şi conservarea diversităţii în cultură şi în artă în cadrul Patrimoniului Cultural European – Manifestare tradiţională Ziua Cucilor”, derulat de Primăria Brăneşti în parteneriat cu două asociații.
În cadrul festivalului a avut loc o paradă a grupurilor de cuci pregătite de unităţile de învăţământ din localitate şi din grupurile invitate din România şi Bulgaria: Brondoşii din Cavnic, Uncheşii din Păuneşti, Cucii din Lipniţa, Lolele din Agnita, Mascaţii din Belceşti – Iaşi, Brezaiele din Domneşti, Kukerii din Kalipetrovo, Yambol şi Pernik (Bulgaria).
Pe toată perioada manifestării în incinta fostei pieţe a satului a fost amplasat Târgul meşteşugăresc de obiecte tradiţionale confecţionate de elevii unităţilor şcolare din localitate şi meşteri locali. La Căminul Cultural din localitate a avut loc un Simpozion Internaţional “Folclor fără frontiere”, dar şi diverse spectacole de teatru pentru tineri şi dansuri cu elevii din localitate şi artişti populari.
Ziua Cucilor simbolizează şi venirea primăverii. În popor se spune că după această zi iarna nu se mai întoarce.
Este cunoscut că, atât la traci, cât și la vechii daci sau chiar la romani, anul nou agrar și venirea primăverii erau un prilej de mare sărbătoare, marcată printr-o serie de manifestări ritualice care se desfășurau în preajma echinocțiului de primăvară. După stabilirea de către Conciliul de la Niceea a datei Paștelui în prima duminicã de după luna plină a echinocțiului de primăvară „cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicționar. Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, p.47). În această perioadă, la Brănești, scenariul ritual străvechi de înnoire a timpului păstrează mai multe tradiții: Împăcăciunea sau Iertăciunea, Bătutul Alviței, Cucii, Jujăul sau Datul câinilor în tarbacă, ce se întind pe mai multe zile, separate de „Urălie”, o petrecere sub cerul liber, organizată noaptea, în jurul focului sinonimă cu noaptea dintre ani sau Revelionul de astăzi.
Obiceiul cucilor sau Ziua cucilor, cum mai este denumită această tradiție la Brănești, este o manifestare populară tradițională care, în fiecare an de Lăsata Secului a Sfintelor Paști, transformă centrul satului în scena unui adevărat carnaval popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi cucoaice şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” şi “pentru a avea sănătate ”. Personajele principale sunt:
– Cucul – are un costum bărbătesc pe care şi-l confecţionează singur. Masca sa numită chip este de-a dreptul impresionantă, cu o cupolă mare, grea şi împodobită cu sute de flori viu colorate din hărtie creponată ca o sorcovă imensă, din care la spate atârnă zeci de plete din panglici de hârtie, lungi până la pământ, apoi obrăzarul cu nasul lung de care atârnă ciucuri sau clopoţei, cu pomeţii roșii, bine conturaţi şi barba din blăniţă de iepure. Pe mască sunt fixate oglinzi ce simbolizau astrele majore, soarele şi luna. Costumul este compus din straie ţărăneşti, prevăzut cu ştampile cruciforme roşii şi o centură de clopoţei mici şi rotunzi (lopci), aşezaţi în diagonală pe piept.
– Cucoaicele – sunt tinerii îmbrăcaţi femeieşte, cu mască de carton pe faţă şi legaţi cu basma pe cap, care îşi procurau, în seara de urălie, rochiile de la fetele cu care aveau legături de dragoste. Sunt încinşi la mijloc cu o curea de acioi (centură de clopoţei mari şi dubli) şi poartă în mână pămătuful (un băţ şi o sfoară cu o opincă în capăt sau un material din cauciuc). Acompaniate de zgomotul asurzitor şi înfricoşător al acioaielor, cucoaicele sunt mai agresive, ele lovesc mai tare cunoscuţii şi prietenii pentru „a avea sănătate tot anul”. Astăzi, cucoaicele formează majoritatea covârşitoare a mascaţilor, însă în alaiul cucilor pot fi zărite şi alte personaje, din mitologia românească sau din viaţa cotidiană, tot mai numeroase fiind măştile moderne.
Originea. Există mai multe ipoteze referitoare la originea jocului.Unii etnografi, îl consideră un carnaval de origine tracă cu două variante, una nord dunăreană-jocul cucilor şi alta sud dunăreană-jocul kukerilor, între acestea petrecându-se influenţe reciproce din cauza mişcărilor de populaţii carpato-balcanice. Alţii sunt de părere că este de origine grecească, că jocul cucilor sau al kukerilor din Bulgaria se trage din antesteriile dionisiace (sărbătorile lui Dionysos), preluate de greci de la traci şi adaptate în mod diferit.Cucii şi Kukerii ar avea la origine jocul kuklei sau al omului travestit specific grecilor din Tracia. Academicianul etnograf Romulus Vulcănescu consideră cucii o manifestare legată de unele rituri pastorale şi agrare la traci peste care s-au suprapus elemente greceşti din antesteriile dionisiace şi elemente slave din procesiunile lui Cupalo(zeul bucuriei la slavi). Deşi există şi ipoteza unei variante româneşti, în Brăneşti jocul este pus pe seama bulgarilor veniţi în localitate începând cu sfârşitul sec. al XVIII-lea de prin părţile Silistrei şi Cadrilater, unde acest obicei se semnalează în forme asemănătoare.
Riturile jocului. Față de riturile jocului și varianta primară s-au emis mai multe păreri, majoritatea regăsindu-se într-un fel sau altul în jocul cucilor de astăzi.
Unii folcloriști străini și români, printre care și academicianul etnograf Romulus Vulcănescu, sunt de părere că jocul cucilor avea la baza lui un text literar popular sub formă de scenetă nescrisă, păstrat prin tradiție orală, în care în general era vorba de o căsătorie simbolică între un cioban sau ciobăniță sau un plugar și o plugăriță. După căsătorie, din diferite motive (invidie, ceartă etc.) soțul era ucis sau murea. La înmormântarea lui participa un personaj ce întruchipa un preot care prohodea în bătaie de joc. Sceneta se termina cu învierea celui mort și petrecerea generală a celor de față. Cele trei ceremonii din joc, referitoare la nuntă, moarte și înviere (mai evidente la în varianta sud –dunăreană a kukkerilor, dar și în jocul cucilor de la Brănești) și-au pierdut cu timpul caracterul lor simbolic inițial, de rituri ale fecundității și fertilității și au rămas uneori simple episoade cu caracter teatral, detașate în desfășurarea spectacolului, pe care s-au grefat mai târziu elemente de satiră socială și biciuire a moravurilor sătești. Textul literar popular al întregului joc s-a pierdut, iar variantele fragmentare cunoscute ale unor momente teatrale din joc s-au amestecat. (Vulcănescu R., Istoria teatrului în România, 1960).
Gh. Vrabie nu este de acord cu faptul că pantonima cucilor și-ar fi regizat rolurile, după un text care s-ar fi pierdut în timp. Pentru domnia sa, cucii sunt măști tainice care vestesc sosirea primăverii, plimbarea și alergarea lor imitând oarecum țopăitul păsării. Masca cucului (multicoloră, alcătuită dintr-un stelaj de lemn îmbrăcat în hărti colorate) este văzută ca o căciulă originală comparată cu un moț ca al cucului. Aspectele legate de muncile agricole, cum ar fi ieșitul cu plugul la arat, semănatul simbolic, însoțite de urări de fertilitate și recolte bogate, cât și aspecte ale fecundității, simbolizate prin simularea unor gesturi de procreere, nașterea și nunta sunt mai evidente la kukerii din Bulgaria și la Kalogheroi din Grecia.
În concluzie, obiceiul în prima sa formă ar avea la bază vechi ritualuri agrare de primăvară, care erau închinate unor zeități de origine tracă din lumea Greciei antice, completate cu rituri ale fecundițății și fertilității specifice unor sărbători închinate de romani unor zeități. Aceste manifestări ancestrale și-au pierdut în timp caracterul lor de venerare a cultului unor zeități și s-au transmis, rezistând până astăzi sub forma unor ceremonii agrare, de nuntă, moarte, înviere. Semnificația lor simbolică inițială, de rituri ale fecundității și fertilității se regăsește uneori doar în anumite episoade cu caracter teatral, detașate în desfășurarea spectacolului, pe care s-au grefat mai târziu elemente de satiră socială și biciuire a moravurilor sătești.
Riturile şi semnificaţiile sunt deosebit de complexe însă ele nu mai sunt cunoscute de către membrii comunităţii.
– Riturile pastorale şi agrare erau simbolizate prin ieşitul cu plugul la arat, semănatul simbolic, păstorii cu capre, oi sau măgari şi semnificau începutul muncilor agricole.
– Ritul fecundităţii şi fertilităţii se regăseşte în elementele costumaţiei cucului, barba de ţap sau blana de iepure, ca semne ale virilităţii dionisiace sau lovirea tinerelor fete cu palma la “coapse” de către cuci ascunde aceeaşi semnificaţie.
– Renaşterea naturii, victoria primăverii asupra iernii şi începutul unui an nou (așa cum se celebra în trecut), simbolizate de inflorescenţa de pe măştile chip, o adevărată sorcovă capilară .
– Alungarea răului şi a spiritelor rele datorită sunetelor asurzitoare şi înfricoşătoare ce rezultau prin jocul centurilor de acioaie ale cucoaicelor.
– Mai târziu, ca măsură de prevenire a îmbolnăvirii de friguri, satul Brăneşti fiind situat între bălţi generatoare de malarie, jocul cucilor a căpătat un nou rit, care de altfel s-a generalizat, o lovitură dată uşor cu palma peste umăr care ţinea de sănătate tot anul.
Reflectarea obiceiului cucilor în artă și cultură. De-a lungul timpului, obiceiul cucilor a stârnit curiozitatea a numeroși oameni de cultură, etnologi, jurnaliști pictori, inclusiv din domeniul filmului documentar. De exemplu, obiceiul cucilor a reprezentat un subiect de inspirație pentru renumita pictoriță Margareta Sterian – „marea doamnă a avangardei româneşti” care în compozițiile sale abordează tema măștilor și a carnavalului de la Brănești. În anul 1969 aceasta prezintă la Sala Dalles o expoziție personală de mare success intitulată „Măști la Brănești”. Cu această ocazie sunt prezentate o serie de lucrări devenite celebre cum ar fi: Lupercalia la Brănești, Măștile, Nuntă la Brănești, Mireasa cu cocoș ș.a.Un film documentar artistic despre reflectarea carnavalului de la Brănești în pictura Margaretei Sterian este premiat de A.C.I.N. la secțiunea film de artă în cadrul Festivalului Internațional de la Nisa din 1985 cu tema „Carnavalul – realitate și metaforă cinematografică”. Filmul premiat, intitulat „Eterna bucurie-i frumusețea”, în regia lui Boris Ciobanu, este produs de studioul de film TVR în 1984, având o durată de 50 de minute.
Obiceiul este și în atenția specialiștilor de la Muzeul Național al Satului și Muzeul Țăranului Român, care vin an de an la Brănești pentru documentare și efectuarea unor achiziții necesare completării expozițiilor din cadrul muzeelor. Ca urmare a acestui lucru, măștile și costumațiile de cuci au făcut obiectul unor expoziții speciale, precum expoziția intitulată „Laolaltă”, sau expoziția de la Muzeul Muntelui din Torino, sub titlul „Măşti, animale, divinitate”, organizate de Muzeul Țăranului Român (Radu Ilarion Munteanu – „Dialog cu doamna Georgeta Roșu” , http://destinatii.liternet.ro). În anul 2013, în perioada vestitului carnaval de la Veneția, costumații și măști de cuci au făcut parte din expoziția intitulată „România: Costume şi măşti populare de ceremonie” organizată de Muzeul Național al Satului din București la Scuola Grande di San Teodoro din Veneția.
Preocupări pentru conservarea obiceiului și transmiterea lui generațiilor viitoare.
Obiceiul cucilor face parte din zestrea culturală, din patrimoniul cultural local prin care comunitatea se identifică și se individualizează față de alte comunități. Conștienți de acest lucru, persoane iubitoare de tradiție și cu vederi culturale, s-au implicat de-a lungul timpului în activități de conservare a tradițiilor locale și transmiterea lor mai departe generațiilor viitoare.
Profesorul Ioniță Petre încă din anul 1984 pune în scenă cu elevii săi „Alaiul cucilor”, prezentat în cadrul concursului național „Cântarea României”, iar imediat după Revoluția din 1989, regizează primul scenariu filmat al obiceiului cucilor. Colectează în anul 1991, costumații și măști de cuci de la săteni și le donează Muzeului Țăranului Român. Tot în acest an se înființează Asociația Culturală Bulgară „Sedeanka” Brăneşti, din inițiativa domnului profesor și a doamnei Popescu Elena, având ca scop principal reînvierea obiceiurilor şi tradiţiilor de altădată. Printre activități subliniem schimburile interculturale cu comunități din Bulgaria, de exemplu cu mascaţii din Ivanovo-Ruse şi kukerii din Kalipetrovo-Silistra. In 1994, asociația organizează primul concurs cu premii al costumațiilor tradiționale de cuci iar în anul 1997, cu sprijinul Comunității „Bratstvo” a Bulgarilor din Romania, publică o parte din lucrarea de licență a studentului Sebe Marius-Ovidiu, sub titulatura „Brănești-studiu istoric, etnic și etnografic”, volumul I, pentru că aborda și aspecte ale istoriei etniei bulgare și ale obiceiurilor locale, inclusiv al cucilor. Volumul al doilea, sub titulatura „Brănești-Folclor”, volumul II, apare ulterior sub îngrijirea doamnei Popescu Elena. Pe măsură ce tradiția cucilor se diminua de la an la an, la inițiativa domnului Stoiciu Florin, a profesorului Sebe Marius-Ovidiu și a doamnei Popescu Elena, se reia din anul 2000 organizarea de concursuri pentru premierea costumațiilor tradiționale de cuci, ca măsură de revitalizare a tradiției.
Din anul 2001, ideea de a se organiza un simpozion având ca temă tradiția cucilor este îmbrățișată cu mare deschidere de directorul Casei Corpului Didactic Ilfov, profesorul Nică D. Lupu. Din acest an se organizează în cadrul Casei Corpului Didactic Ilfov din Brănești, în parteneriat cu Asociația Culturală Bulgară „Sedeanka” , simpozionul intitulat sugestiv„Folclor fără frontiere”. Personalități importante au răspuns de-a lungul timpului invitației la o dezbatere, într-un cadru organizat, având ca temă tradiția cucilor în contextul evoluției societății. In anul 2009 simpozionul capătă un caracter interjudetean, prin participarea reprezentanților unor comunități din România unde se atestă tradiții similare (Cucii din Dorobanțu și Mănăstirea, județul Călărași și Lipnița din județul Constanța) iar în anul 2014 putem vorbi de un apogeu al său prin participarea reprezentanților unor comunități din România(Cavnic-Maramureș, Păunești-Vrancea, Lipnița-Constanța și Călărași) și din Bulgaria(Pernik, Kalipetrovo și Malomir-Tundja) unde se atestă obiceiuri similare cu ale cucilor.
În urma concursurilor cu premii, organizate de Ziua cucilor pentru stimularea tradiției, au fost selectați tineri cu cele mai autentice costumații, pentru constituirea unui grup organizat, care să reprezinte obiceiul şi localitatea. S-a constituit astfel un grup de cuci, cu costumații și măști tradiționale, coordonat de Marius-Ovidiu Sebe și Stoiciu Florin, menit să conserve, să reprezinte și să promoveze forma specifică și tradițională a obiceiului. Grupul s-a constituit în anul 2007, în cadrul Asociației Culturale Bulgare „Sedeanka”, din practicanți ai obiceiului care s-au remarcat prin interes și preocupare pentru tradiție, selectați în urma concursurilor de costumații și măști tradiționale. Dintre membrii de bază ai grupului menționăm pe Arsen Ștefan, Staiu Viorel, Arsen Valentin, Voicu Marian, Sebe Adrian, Dascălu Vasile, Comna Gabriel-Cristian, Ene Radu, Arsen Steliana, Voicu Elena. La aceștia se adaugă și alți tineri care au activat temporar. După desființarea asociației în anul 2009, grupul a funcționat independent o perioadă iar din anul 2014 activează în cadrul noii Asociații Culturale Brănești. De la constituirea sa și până în prezent, Grupul de Datini și Obiceiuri Cucii din Brănești are deja un bogat palmares în prezentarea obiceiului la diferite festivaluri și evenimente din România și Bulgaria: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, cu ocazia Sărbătorii Dragobetelui, în anii 2007, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014; Festivalul Național al Tradițiilor Populare – Complexul Muzeal „ASTRA” Sibiu, în august 2011; Festivalul Kukerilor de la Kalipetrovo-Bulgaria, în anul 2007; Festivalul Internațional al Mascaților „Surva”, de la Pernik, Bulgaria, în anul 2010; Festivalul Mascaților de la Stara Zagora, Bulgaria, în anul 2011; Festivalul International Kukerlandia de la Yambol, Bulgaria, în anii 2011 și 2014.
O altă preocupare importantă a fost aceea de a stabili parteneriate cu unitățile de învățământ din localitate cu scopul de a stimula interesul pentru tradiție în rândul elevilor. Din anul 2013, sub impulsul hotărât al primarului localității, dl. Niculae Cismaru, unitățile de învățământ din localitate împreună cu Casa Corpului Didactic Ilfov și Asociația Culturală Brănești cooperează pentru stimularea interesului, păstrarea şi continuitatea tradiţiei cucilor din Brăneşti în rândul elevilor și al comunității. Roadele acestei colaborări s-au văzut deja începând din anul 2013, când s-a constatat o revigorare a tradiției, sărbătoarea căpătând o mare amploare. În prezent, Asociatia Culturala Brănești este partener împreună cu Primăria Brănești și Asociația Noproduction din Norvegia într-un proiect intitulat „Promovarea și Conservarea Diversitații în Cultură și Artă în cadrul Patrimoniului Cultural European – Manifestarea Tradițională Ziua Cucilor”, finanțat din Granturi SEE în cadrul Programului PA17/RO13 – Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural European, beneficiar Primăria Brănești.
