Accentuarea, de la căderea comunismului, a decalajului dintre venitul pe cap de locuitor dintre cetățenii României și ai Republicii Moldova a fost evidențiat, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul dezbaterii dedicată Planului Marshall al României pentru Republica Moldova, un fond destinat sprijinirii ieșirii din impasul economic și social în care se află țara vecină, precum și impulsionării dezvoltării acesteia.
„Atunci când am plecat, şi România, şi Republica Moldova după căderea comunismului eram la fel de săraci. Pe drumul ăsta cetățeanul din Republica Moldova a ajuns să fie de șase ori mai sărac decât cel din România”, a spus preşedintele FUMN, Dan Dungaciu în cadrul dezbaterii Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova, organizată la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE).
Denumit generic Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova, modelul de business propus vizează lansarea, în mod responsabil și transparent, a unui fond de investiții în valoare de un miliard de euro din România în diferite sectoare strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului. Banii ar urma să fie alocați printr-un fond gestionat de statul român, căruia ar urma să i se alăture și alte entități internaționale.
Prof. Dan Dungaciu a explicat că “România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze. Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și populație interesată să investească într-un asemenea fond. Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid, pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici investiții cum face statul roman. Există și exemple care deja funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să lucreze”.
Sectoarele de activitate în care ar putea fi investite aceste sume sunt căile ferate, energia, apa, sistemul bancar, considerate domenii cu un randament ridicat și care, din cauza legislației, companiile publice românești nu pot investi.
“Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200 miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți. Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în 2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja unpic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul FUMN.
Prof. Dungaciu a explicat că “România nu are nicio companie majoră acolo (Republica Moldova – n.r.), după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații”
Primul pas care ar trebui făcut pentru pornirea acestui fond este realizarea unui acord politic între toate forțele politice românești, asemănător Acordului de la Snagov, când s-a decis integrarea României în UE.
Oportunitatea unei asemenea investiții pe care România ar putea să o deruleze în Republica Moldova vine pe fondul lipsei de interes manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care trebuie să-și rezolve propria criză economică, a lipsei investițiilor serioase în Moldova, reducerii remiterii de bani de la cetățenii moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB), lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de transport, datoriilor care trebuie să fie returnate, investițiilor pe care oamenii de afaceri moldoveni preferă să le facă în țări din Vest.
Referindu-se la instabilitatea (politică, economică și socială) accentuată care caracterizează în această perioadă Republica Moldova, prof. Dan Dungaciu a arătat că ideea de stabilitate trebuie nuanțată, pentru că Republica Moldova se află într-o criză de percepție, fiind mai degrabă o zonă fără identitate strategică (nici cu Estul, nici cu Vestul), iar într-o asemenea criză, fără precedent, stabilitatea este o utopie: ”Țara este într-o criză fără precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”
