Religiile evoluează constant și sunt remodelate de societățile care le practică și le găzduiesc, precum și de formele și dinamica socială a represiunii care se dezlănțuie în numele religiei în anumite părți ale lumii. Budiștii, creștinii, hindușii, bahaiștii, evreii și musulmanii, printre alte grupuri religioase, continuă să fie afectați. Potrivit Națiunilor Unite, intoleranța, discriminarea, ura și violența bazate pe religie sau credință constituie o preocupare serioasă.
Membrii minorităților religioase sunt adesea forțați să emigreze, deoarece nu își pot practica credința în țara lor de origine din cauza constrângerii, discriminării, hărțuirii, violenței și/sau represiunii. Alții sunt strămutați pentru că s-au convertit la o altă religie sau au ales să nu mai practice o anumită credință. Alții scapă de persecuție pentru că refuză să participe la operațiuni militare, având în vedere convingerile lor religioase. În mod similar, multe femei își părăsesc țările pentru că sunt forțate să respecte tradițiile religioase care încearcă să le subjuge și să le încalce drepturile omului.
Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) a publicat un Ghid practic privind intervievarea solicitanților cu cereri de azil bazate pe religie. Ghidul își propune să ajute autoritățile naționale să evalueze cererile solicitanților de azil care invocă persecuția religioasă. Fiind un concept inerent abstract, „religia” este dificil de dovedit pentru solicitanți și pentru autoritățile naționale de examinat. Acest lucru are ca rezultat proceduri mai lungi, interviuri multiple și se poate adăuga la numărul de cereri restante în UE+, care era de aproape 548.000 de solocitări în în septembrie.
Ghidul practic EUAA are în vedere cele trei fațete ale religiei, care ar trebui luate în considerare atunci când se examinează o cerere de protecție internațională: religia ca credință, religia ca identitate și religia ca mod de viață și propune extinderea înțelegerii de către lucrătorii de caz a religiei, prin evidențierea diferitelor fațete ale credinței. De asemenea, permite adecvarea investigațiilor atunci când evaluează diferite forme de persecuție religioasă și oferă ofițerilor de azil și autorităților recomandări despre realizarea unor interviuri eficiente cu solicitanții de azil din motive religioase.
În 2021, statele membre UE au primit aproximativ 648.000 de cereri de protecție internațională, sirienii și afganii fiind cele mai mari două grupuri de solicitanți, cu 117.000 și, respectiv, 102.000 de cereri, ceea ce reprezintă o creștere cu o treime comparativ cu 2020.
4% dintre cereri au fost depuse de minori neînsoțiți (23.600), ceea ce înseamnă o creștere cu două treimi față de 2020, deși aproape 3 din 10 cereri au venit de la minori, ca grupă de vârstă.
În 2021, au fost luate 535.000 de decizii în primă instanță, dintre care 118.000 de acordare a statutului de refugiat și 64.000 de acordare a protecției subsidiare.
Rezultatul este o rată de recunoaștere de 34% în primă instanță pentru cele două statute reglementate de UE. Cu toate acestea, dacă sunt incluse și schemele naționale de protecție, rata crește la aproximativ 40%.