Un investitor olandez care va dori să-și mute din afaceri în România va avea acces la resurse ieftine și va găsi ușor angajați bine calificați, dar aceștia vor fi lipsiți de inițiativă și vor aștepta să li se spună ce să facă. În România, ștampila este importantă chiar și în afaceri, legislația este în continuă schimbare, iar salariile mici sunt impozitate cam ca în Olanda, sunt informațiile pe care le primesc investitorii din această țară într-un ghid oficial aflat în posesia Profit.ro.
Ghidul, permanent actualizat, arată că unul dintre principalele motive pentru un investitor olandez să-și mute afacerea în România, pe lângă accesul la piața internă, îl constituie accesul la resurse, inclusiv la forță de muncă înalt calificată, cu costuri atractive.
Beneficiile mutării afacerilor în România sunt sistemul educațional românesc, care se concentrează pe pregătirea teoretică mai ales pe limbi străine, astfel încât angajații au un background de la care se pot dezvolta în carieră.
“Comparativ cu situția din țările învecinate, românii au excelente cunoștințe și abilități privind limbile străine. Toate persoanele educate vorbesc engleza”, consideră autorii ghidului, care subliniază că, la nevoie, pot fi găsiți cu ușurință angajați care să vorbească franceza, italiana, spaniola, germana, maghiara sau rusa.
“Piața muncii este dinamică, așa că, atunci când sunt anunțuri de angajare, există foarte mulți candidați. Această situație permite unei companii să se dezvolte rapid, salariile fiind cu 25% până la 75% mai mici decât cele din Olanda, în funcție de sectorul economic”, arată documentul citat.
Etica de muncă a românilor este caracterizată în ghid prin flexibilitate, motivație, capacitatea de a munci mult și peste program, precum și de disponibilitatea deplasării în interes de serviciu.
Cu toate acestea, a munci și a face afaceri în România nu înseamnă și lipsa problemelor, mai ales că, din punct de vedere cultural, românii pun un preț mai mic pe anumite lucruri care pot părea firești pentru olandezi.
Timpul și punctualitatea nu sunt considerate la fel de importante ca în Olanda
“În timp ce buna organizare, comunicarea, spiritul de inițiativă și planificarea sunt considerate deprinderi esențiale într-o companie olandeză, în cazul României accentul este pus în mai mare măsură pe abilitățile, pe priceperea tehnică a angajatului. De pildă, întrebările de bază sunt: este un bun programator, este un bun inginer?”, arată ghidul. Această situație este văzută în strânsă legătură cu sistemul educațional românesc care se concentrează pe pregătirea teoretică a elevilor.
Evaluarea performanței la locul de muncă nu se realizează în toate companiile, iar angajații nu sunt de regulă obișnuiți cu această formă de verificare. Din acest motiv, ei pot avea reacții surprinzătoare atunci când sunt lăudați sau criticați, potrivit olandezilor.
“În România, lumea se concentrează pe rezolvarea rapidă a unei probleme, iar, uneori, după ce problema a fost rezolvată, toți trec mai departe și uită să soluționeze și cauza care a dus la situația respectivă. În limba română, acest comportament este exprimat prin formula: asta e!”, observă autorii documentului.
Mediul de muncă este în mai mare măsură bazat pe ierarhie decât în Olanda
Potrivit ghidului, managerilor olandezi le este dificil să se obișnuiască cu angajați care fac exact ce li se spune. Pe de altă parte, românilor le este greu să înțeleagă așa-numita cultură de tip “polder”, care presupune luarea unor decizii prin consens.
“Stilul de conducere olandez este deschis și informal. Pentru români, anumite discuții pot fi considerate drept ordine mai degrabă decât simple remarci. Dacă un șef dă un ordin care este în mod evident greșit, angajații vor ezita să pună în discuție sau contrazică acel ordin. Această concepție a locului de muncă înseamnă că este mult mai greu pentru angajații români decât pentru cei olandezi să recunoască o greșeală. Acest lucru duce la pierderea de timp prețios pentru activități care nu sunt prioritare”, descrie ghidul diferențele culturale dintre cele două țări.
Angajații români nu sunt obișnuiți cu un astfel de stil, ezită de obicei să prezinte șefului o problemă și se poate ajunge la situația în care angajații pot decide să demisioneze pentru motive care ar fi fost relativ ușor de rezolvat, dacă managerul le-ar fi știut.
“Cheia este să fiți deschiși față de angajați, dar nu într-atât încât să-i speriați! Fiți cât se poate de direcți și clari cu abordarea noilor angajați! Nu presupuneți că își vor găsi ei singuri ceva de făcut”, sunt sfaturile pentru angajatorul olandez.
România este o țară mult mai birocratică decât Olanda
Aceasta este constatarea de la care pornește ghidul în descrierea relațiilor instituționale și de afaceri.
“Un lucru important pentru afaceri în România este ștampila! Deși nu există o legislație specifică în această privință, folosirea ștampilei pe documente oficiale este de așteptat și chiar necesară atunci când aveți de-a face cu bănci, instituții fiscale, registrul comerțului etc. Ștampila este văzută ca o dovadă că documentul este emis în mod legal de o anumită companie. În București există multe magazine care pot face ștampile pentru firme în doar câteva ore”, este prezentarea din ghid.
Documentul subliniază că funcționarii publici se limitează în general doar la propriile responsabilități și oferă foarte puțin ajutor când este vorba de probleme care nu țin de domeniul lor. Potrivit documentului, împărțirea pe sectoare a Bucureștiului îngreunează afacerile, deoarece sunt solicitate documente suplimentare și în esență inutile atunci când o firmă se mută dintr-un sector în altul.
Fie că își vor deschide propria filială, fie că vor colabora cu o companie parteneră, investitorii sunt avertizați că vor trebui să investează la început și să aibă o perspectivă pe termen lung atunci când se mută în România.
“Nu este realist să așteptați un profit important de la bun început. În același timp, există mulți investitori care sunt surprinși să afle că după problemele de început cu echipa de angajați din România, aceasta din urmă ajunge să aibă performanțe mai mari decât cea din Olanda”.
Atunci când aleg un loc pentru sediul companiei, oamenii de afaceri olandezi sunt sfătuiși să ia în calcul că deplasarea în România va necesita mai mult timp decât în Olanda.
“Drumurile din România sunt de obicei aglomerate, așa că țineți cont de acest fapt atunci când vă planificați o călătorie cu mașina. Deplasarea cu trenul este posibilă, dar trenurile sunt rare și de regulă călătoria cu acestea durează mai mult decât cu mașina”.
Ghidul estimează că în mod realistic, în cel mult două luni după ce a decis deschiderea unei filiale în România, aceasta va putea fi pe deplin operațională.
Sfaturi privind contabilitatea și impozitele
“Contrar a ceea ce s-ar putea crede, cota impozitelor pe muncă și contribuțiilor sociale aferente este aproape echivalentă cu cea din Olanda”, constată autorii ghidului.
Investitorilor olandezi le este recomandat ca, după stabilirea sediului, să contracteze serviciile unei companii externe care să se ocupe de contabilitate, plăți și înregistrarea contractelor de muncă.
“Indiferent de opțiune, firmă locală sau internațională, este important să vă aigurați că firma externă care sa va ocupa de contabilitate și resurse umane este permanent la curent cu noutățile legislative, deoarece legile în România sunt modificate permanent”, avertizează ghidul.
Concluzii pentru a înțelege mai bine mediul de muncă din România
Documentul conchide că, în ciuda unor diferențe evidente, mediul cultural în cele două țări este asemănător, iar viața în multinaționale este similară cu cea din alte țări. Ca recomandări generale, angajatorilor olandezi li se recomandă să țină cont de următoarele recomandări cheie:
“Angajații români nu vor contrazice foarte ușor punctul de vedere ale șefului. Astfel, angajații pot adesea ajunge să facă exact ce li s-a spus, deși ei cred că este greșit”.
“Relațiile de serviciu pot fi cât se poate formale dintr-o anumită perspectivă (strângerile de mână zilnice cu colegii), dar foarte personale din alt punct de vedere, deoarece colegii de muncă pot fi și prieteni foarte apropiați în viața privată”.
“Sărbătorile sunt importante. Cele mai importante sunt zilele de nume, de naștere, Ziua Femeii, 1 Martie, Paștele și Crăciunul. Este apreciat de angajații șeful care acordă atenție acestor ocazii”.
“Multe companii își duc angajații cel puțin o dată pe an la un eveniment de teambuilding, care durează, de regulă, un weekend prelungit”.