Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 16 – 17 mai a.c., la reuniunea informală a Consiliului European și la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care s-au desfășurat la Sofia.Discuțiile din cadrul reuniunii informale a Consiliului European de miercuri, 16 mai a.c., s-au concentrat pe următoarele teme: domeniul digital, cercetare și inovare. De asemenea, s-a discutat situația privind retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) și decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu.
Referitor la domeniile digital, cercetare și inovare, discuțiile au reliefat importanța strategică a acestora pentru competitivitatea internă și externă a Uniunii, precum și provocările curente în dezvoltarea acestor domenii. Liderii europeni au agreat reflectarea discuțiilor în concluziile Consiliului European din iunie.
Președintele României a evidențiat potențialul major al Uniunii Europene în domeniul cercetării-inovării, care trebuie valorificat suplimentar, prin utilizarea și promovarea tuturor capacităților existente. Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat susținerea pentru viitorul program-cadru dedicat cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, Horizon Europe, care va contribui la întărirea capacităților UE de a produce și utiliza cunoștințe, la reducerea decalajelor în materie de inovare și dezvoltare tehnologică și la sprijinirea inovării disruptive, ținând cont de faptul că, în contextul competiției globale, este nevoie de un sprijin dedicat pentru acest tip de inovare.
Cu referire la domeniul digital, președintele României a afirmat că definitivarea Pieței Unice Digitale reprezintă un obiectiv prioritar la nivel european, inclusiv din perspectiva contribuției la menținerea și consolidarea competitivității economice.
În ceea ce privește cele două pachete, legislativ și non-legislativ, respectiv pachetul privind datele și Programul Digital, lansate recent de Comisia Europeană, Președintele Klaus Iohannis a arătat că acestea vor contribui la asigurarea securității cibernetice în noua eră digitală și, în același timp, vor permite cetățenilor UE să aibă un control mai bun asupra datelor lor personale, iar companiilor să reducă birocrația, astfel încât încrederea consumatorilor să fie consolidată.
Un alt subiect abordat a vizat decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu. În acest context, liderii europeni au reiterat importanța menținerii unității și au evidențiat necesitatea unei abordări comune UE 28 în procesul de negociere cu Statele Unite ale Americii.
Președintele României s-a exprimat în favoarea continuării unui dialog constructiv între UE și SUA privind chestiunile comerciale de interes comun, în vederea atingerii obiectivului Uniunii Europene de scutire permanentă de la aplicarea măsurilor tarifare anunțate de Statele Unite privind importurile de oțel și aluminiu. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru menținerea unei relații transatlantice puternice și coerente, în beneficiul securității și prosperității ambelor părți.
Referitor la situația creată prin retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, liderii UE au reafirmat necesitatea continuării aplicării JCPOA în condițiile respectării acordului de către Iran și s-au exprimat în favoarea păstrării unității UE 28 și protejării intereselor economice și comerciale ale operatorilor europeni posibil afectați.
Președintele României a reiterat sprijinul pentru continuarea implementării JCPOA, precum și importanța majoră a dialogului cu SUA, în vederea identificării unei soluții durabile a dosarului iranian, pe toate componentele care preocupă comunitatea internațională.
Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care s-a desfășurat în data de 17 mai a.c., s-a axat pe aspecte vizând conectivitatea.
Declarația adoptată la Summit arată că Uniunea Europeană este hotărâtă să-și consolideze și să-și intensifice angajamentul la toate nivelurile pentru sprijinirea partenerilor din Balcanii de Vest, pentru transformarea politică, economică și socială, și pentru crearea de oportunități în cadrul regiunii și în relația cu UE, pe toate dimensiunile de conectivitate: de transport, energie, digitalizare, economie și contacte umane.
Președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că Declarația Summitului reflectă angajamentul Uniunii față de regiunea Balcanilor de Vest, precum și atașamentul față de principiul meritelor proprii, în sensul că fiecare partener este evaluat individual în funcție de rezultatele obținute. Președintele României a afirmat că ideea de conectivitate trebuie înțeleasă, în primul rând, în termeni de valori comune, a căror asumare reprezintă fundamentul central al construcției europene și constituie premisele esențiale ale unei Europe solide, mai stabile și mai prospere: democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Președintele Klaus Iohannis a transmis sprijinul activ al României pentru aceste obiective, evidențiind importanța proiectelor în domeniul conectivității, în infrastructură, energie și rețelele digitale, pentru creșterea convergenței între Uniunea Europeană și regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv prin acordarea unui impuls strategiilor macro-regionale, precum Strategia UE pentru Regiunea Dunării, precum și pentru asigurarea obiectivelor de securitate energetică.
De asemenea, Președintele României a accentuat necesitatea sincronizării proiectelor de transport atât existente, cât și viitoare, inițiate în cadrul de cooperare pentru conectivitate care include Marea Neagră.
Președintele Klaus Iohannis a reamintit că țara noastră va găzdui, în data de 9 mai 2019, Summitul de la Sibiu privind viitorul Europei, evidențiind faptul că o Uniune puternică și unită va putea fi și pentru Balcanii de Vest o ancoră solidă în direcția reformelor și dezvoltării.
În contextul Summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest a fost adoptată o declarație politică care evocă, printre altele:
Angajamentul neechivoc al UE față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;
Uniunea dorește să-și consolideze și să-și intensifice angajamentul la toate nivelurile pentru sprijinirea transformării politice, economice și sociale a regiunii, inclusiv printr-o asistență sporită, bazată pe progrese tangibile în domeniul statului de drept, și a reformelor socio-economice ale partenerilor din Balcanii de Vest;
UE salută angajamentul asumat de partenerii din Balcanii de Vest în ceea ce privește supremația democrației și a statului de drept, în special a luptei împotriva corupției și a crimei organizate, bunei guvernanțe, precum și în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Se subliniază că un rol crucial în procesul de democratizare îl joacă societatea civilă și mass-media independente.
Construind pe progresul realizat, inclusiv prin inițiativele regionale, UE se angajează să consolideze substanțial conectivitatea, în toate dimensiunile sale: transport, energie, digital, economie și relații inter-umane;
Securitatea energetică va fi prioritizată, inclusiv prin îmbunătățirea eficienței energetice, a interconexiunilor transfrontaliere, prin diversificarea surselor și a rutelor de transport, precum și printr-un mix energetic echilibrat care să integreze energia regenerabilă;
UE va acorda o atenție deosebită creării de noi oportunități pentru tineri;
UE și partenerii din Balcanii de Vest împărtășesc multe provocări de securitate care necesită acțiuni individuale și colective coordonate; prin acțiune comună, pot fi depășite în mod eficient aceste provocări; cooperarea UE-Balcanii de Vest în gestionarea fluxurilor de migrație ilegală și-a demonstrat valoarea și va fi dezvoltată în continuare;
Este necesară întărirea cooperării în combaterea terorismului și a extremismului, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, radicalizarea și întoarcerea luptătorilor străini;
Dezinformarea și alte activități hibride vor fi combătute împreună printr-o mai bună colaborare în ceea ce privește reziliența, securitatea cibernetică și comunicarea strategică.
Declarația este însoțită de o anexă, Agenda de priorități de la Sofia, cuprinzând acțiuni concrete care pot fi implementate în perioada imediat următoare și care să ajute la creșterea gradului de conectivitate și armonizare în regiune, precum și între regiune și UE.
