Adunarea Populară (AP) a UTA Găgăuzia a inițiat consultările autoritățile locale privind organizarea unui Referendum cu pentru ieșirea din componența R. Moldova, anunță Politik.md care citează gagauzinfo.md. Potrivit sursei, textul declarației este însoțit de peste 5.000 de semnături și face referire la faptul că dacă autoritățile de la Chișinău nu vor legifera procedura de referendum, atunci să fie inclus un punct ce prevede ieșirea Găgăuziei din componența R. Moldova. În același timp, membrii Comisiei Juridice a AP, constată că „subiectele abordate sunt actuale și ele trebuie să fie discutate pe larg, în mod obiectiv și transparent cu toate păturile sociale din toate regiunile UTA Găgăuzia”, susține gagauzinfo.md.
În acest sens, Comisia Juridică a decis să inițieze discuții în format lărgit privind apelul grupului de inițiativă în fiecare localitate. Potrivit declarației semnate de membrii grupului de inițiativă, în acest proces trebuie consultată nu doar societatea civilă, dar și deputații AP.
„Abia după ce Comisia va primi toate deciziile adoptate în localități, se va lua decizia finală, care va fi transmisă deputaților din Adunare”, se arată în document. În cadrul ședințelor în format lărgit se vor adopta decizii care vor fi transmise Cancelariei Adunării Populare până în data de 25 decembrie curent.
Deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei, fost reprezentant al Găgăuziei la Tiraspol, a semnat o decizie în acest, în care se subliniază că în “cei 18 ani de când Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.
“În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în Parlamentul ţării, legislaţia Republicii Moldova nu a fost ajustată nici până acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, așa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma în decizie. “Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii “de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994″.
În cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat că, în cadrul respectivului referendum, populația va mai fi consultată cu privire la posibilitatea aderării Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatică
O declarație în același spirit a fost formulată și de primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, care a afirmat recent că ”până la summitul de la Vilnius trebuie abordată problema autodeterminării poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normal”. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova.
Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. Părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.
Ca o justificare a tuturor acestor jocuri, bașcanul (guvernator) al Găgăuziei, Mihail Formuzal, consideră că propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, comentând o recentă declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin. În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, când Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și dorințele locuitorilor din stânga Nistrului.
Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importantă, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar.
Potrivit agenției OMEGA, persoanele care s-au ocupat de strângerea de semnături pentru organizarea referendumului sunt participanți activi ai batalionului ”Bugeac” de prin anii 90, iar acțiunea a fost coordonată de primarul Comratului, Nicolae Dudoglo.
De remarcat că informațiile privind referendumul pentru ieșirea Găgăuziei din componența Moldovei a fost publicată pe data de 25 iunie, de postul de Publika TV, post controlat de Vladimir Plahotniuc.
Anterior la Chișinău s-a vorbit despre faptul că în spatele organizării referendumului de ieșire a UTA Găgăuzia din componența Moldovei stă oligarhul și liderul de facto al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. De asemenea, este cunoscut faptul că primarul Comratului, Nicolae Dudoglo, este unul din activiștii Partidului Democrat în regiunea UTA Găgăuzia.
Interesant este că accentuarea frământărilor din UTA Găgăuză are loc concomitent cu deciziile celui de-al XI-lea Congres Extraordinar al socialiştilor moldoveni, care vor să elaboreze un concept de federalizare a Republicii Moldova. Socialiştii consideră că integrarea euroasiatică ar trebui să fie principalul vector de dezvoltare a politicii externe a Republicii Moldova.
Socialiștii consideră oportună elaborarea unui plan de dezvoltare a ţării și susţin că au început deja analiza problemelor tuturor localităţilor şi raioanelor şi au creat grupuri de experţi pe fiecare domeniu în parte.
De asemenea, PSRM a pus în sarcina Comitetului Executiv al Partidului elaborarea Conceptului de federalizare a Republicii Moldova, care să fie prezentat partenerilor în procesul de negocieri, dar şi opiniei publice până la sfârşitul anului 2013.
În contextual acestor discuții publice, deputatul ucrainian Eduard Leonov, din partea partidului radical Svoboda (Libertate), a susţinut recent că Ucraina trebuie să declare că este pregătită pentru includerea Transnistriei în componența sa, în cazul în care România se va uni cu Republica Moldova.
Dosarul găgăuzilor se constituie într-unul dintre cele mai interesante şi mai puţin cunoscute episoade ale istoriei moderne ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Popor puţin numeros, dar cu implicaţii puternice în peisajul politic din Basarabia, găgăuzii au fost, de cele mai multe ori fără să-şi da seama, pioni ai repetatelor campanii de rusificare, devenind cu timpul o etnie rusificată ”ca la carte”, cu toate implicaţiile complexe şi dureroase care rezultă de aici pentru fraţii noştri de peste Prut. Restul este istorie. O istorie mereu provocatoare, chiar în prag de secol XXI.
La referendumul din martie 1991, găgăuzii au votat unanim pentru rămânerea în cadrul Uniunii Sovietice. Cei mai mulţi au susţinut tentativa de puci din august 1991, când comuniştii au încercat să cucerească puterea din Moscova în detrimentul lui Boris Elţîn.
La puţin timp înainte de durerosul episod din Transnistria, găgăuzii au încercat să-şi declare independenţa, dorind separarea politică şi administrativă de Republica Moldova. “Încurajaţi” de agenţi de influenţă şi agitatori care doreau încă o enclavă fierbinte în Basarabia, găgăuzii au fost la un pas de a crea o nouă Transnistrie, de data asta în sudul Republicii Moldova.
Obligat de Moscova, Mircea Snegur, preşedintele de atunci al Rep. Moldova, a promis autonomie găgăuzilor, dar a refuzat să accepte ideea independenţei. Pe data de 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chişinău a votat aşa-numita Gagavuz Yeri, Legea pentru Statutul Special al Găgăuziei. Astăzi, Găgăuzia este un teritoriu naţional autonom în cadrul Republicii Moldova, unde se vorbesc 3 limbi oficiale: româna, găgăuza şi rusa. Ţinutul autonom găgăuz este compus astăzi din trei oraşe şi 23 de comune.
