ALINA APETRI, 16 ani, Liceul „Gheorghe Asachi”, Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina
Acest material a obținut premiul I pe regiunea Cernăuți la cea de-a doua ediție a concursului de eseuri pentru tinerii români din Ucraina “Identitate românească în spațiul european”, dedicat Zilei Naționale a României. Concursul este parte a unui proiect organizat de Asociația Convergențe Europene, Asociația Eurocentrica și Centrul Român pentru Inițiativă Socială, cu sprijinul consulatelor generale ale României la Cernăuți și Odesa.
MOTTO: „…românul se vrea pe sine, își vrea naționalitatea, dar o vrea pe deplin”
(Mihai Eminescu)
Integrarea în Uniunea Europeană… O nouă și foarte importantă pagină în istoria românilor… Să fii rază luminoasă a soarelui, ramura unui pom sau fluviul unui râu e, mai întâi de toate, un destin. Să poți spori lumina soarelui, rodul pomului, cursul râului, este un merit. Cuprins în valul destinului, neamul românesc, pentru a-și spori meritele, e obligat să nu se îndepărteze de sine… Să rămână fidel îndemnului din cântecul lui Furdui Iancu „Nu uita că ești român…” . Trecut prin foc și prin sabie, călit de ani, poporul din care facem parte este unul puternic și demn de respect. Respectul trebuie să vină mai întâi de la cei care sunt poporul și apoi va veni și de la străini, de la cei din afară.
În contextul oricărei integrări, trebuie să păstrăm sentimentul mândriei naționale, amintirea trecutului, să cunoaștem și să ne prețuim rădăcinile. Să rămânem noi în toate împrejurările, în orice timp și spațiu, unde ne va arunca destinul. Să nu uităm că „la noi sunt codri verzi de brad / și câmpuri de mătase …” (O. Goga), să nu încetăm a spune patriei prin cântare, asemeni lui A. Russo: „Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ? Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?”.
Să ni se „asculte doinele”, să nu ne fie atinse florile, doar jalea și lacrimile să fie reduse, acesta e visul românului.
Dacă te-ai prins în horă, fă ca prin tine să sporească farmecul jocului, dar nu-ți pierde gingășia mișcărilor și finețea pasului, ci, dimpotrivă, tinde spre a te evidenția.
Din perspectivă religioasă, integritatea în spațiul european corespunde primei porunci din tabla lui Moise: „Iubește pe aproapele tău, ca pe tine însuți.”
Pentru românii din Ucraina, ca și pentru comunitățile românești din alte țări, păstrarea identității naționale este necesitate și tradiție, e însăși existența noastră. Aici, nu o dată, un simplu „bună ziua” spune mult în favoarea specificului identitar.
De multe ori, pentru a ne păstra firea românească, acceptăm să înaintăm mai încet sau chiar să stăm în loc. Identitatea românească în spațiul de sinteză al culturilor europene echivalează pentru noi cu eterna maximă eminesciană: „Suntem români și punctum”. Aici, sufletul conteză mai mult ca orice. Să nu ni-l pierdem. Că a renunța la românism înseamnă pentru cei cu sânge de român „a renunța la viață, a te refugia în moarte” (M.Eliade). Să fim, dar, români, prin tot ce facem, ce spunem, ce gândim!