Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”INSCOP Research” a decis să publice în mod transparent intenția de vot raportată la două categorii distincte de respondenți: așa numiții votanți cei mai mobilizați, adică respondenții care aleg un partid din listă și declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâții și non-răspunsurile (37,8% din totalul eșantionului), respectiv respondenții care aleg un partid din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin în vom sigur la vot, fără a include nehotărâții și non-răspunsurile (63,8% din totalul eșantionului). Ce constatăm din date este că PSD și PNL obțin scoruri ușor mai bune pe votanții foarte mobilizați, în timp ce AUR obține scoruri mai bine pe votanții care au o opțiune politică, indiferent de cât de mobilizați sunt.
În acest moment nu putem vorbi despre tendințe foarte clare de evoluție/involuție a intenției de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendințe va depinde în mare măsură de modul în care populația va evalua mersul economiei, al prețurilor, precum și de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii. De asemenea, un rol important asupra evoluției intenției de vot îl vor avea și subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale, precum cazuri de corupție sau situații de criză neprevăzute”.
Estimare participare vot alegeri parlamentare
Pe o scală de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot și 10 ”sigur da” voi merge la vot, 23,7% dintre români au ales 1, 1.8% dintre români au ales 2, 1,7% au ales 3, 1,8% au ales 4, 6,8% au ales 5, 1,8% au ales 6, 2,7% au ales 7. 5,3% indică 8, 2,5% – 9 și 50,1% indică 10. Ponderea celor care aleg nota 10 este foarte mare în comparație cu prezența efectivă înregistrată la scrutinele anterioare. Rămâne de văzut, din cercetările următoare, dacă acest tip de răspuns este unul conjunctural sau unul constant care ar putea sugera o eventuală creștere a prezenței la vot în anul electoral 2024.
Intenția de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare
Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă și declară că merg sigur la vot (37,8% din total eșantion)
Raportat la cei care au exprimat o preferință concretă pentru un partid din listă (nu au fost luați în considerare nehotărâții și non-răspunsurile) și acordă nota 10 la întrebarea privind prezența la vot (37,8% din total eșantion), 31% dintre alegători ar vota cu PSD, 20,4% cu PNL, iar 19,7% cu AUR. USR ar obține 12% din totalul voturilor, în timp ce UDMR ar obține 4,6%. Pentru SOS ar vota 3,1% dintre alegători, iar 2,7% pentru Partidul Verde. 1,7% dintre cei intervievați ar opta pentru PMP, 1,5% pentru Pro România, 1% pentru Forța Dreptei, 0,7% pentru REPER. 1,6% dintre voturi ar merge către alt partid.
Intenția de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare
Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă (63.8% din total eșantion)
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (63,8% din total eșantion), 29,1% dintre români ar vota cu PSD, 22,4% cu AUR, iar 19% cu PNL. Pentru USR ar vota 11,6% dintre români, în timp ce UDMR ar obține 4,1% dintre opțiunile de vot. Pentru SOS ar vota 3,1% dintre cei care și-au exprimat o opțiune de vot, iar 2,5% pentru PMP. 2,5% dintre cei intervievați își exprimă opțiunea de vot pentru Partidul Verde, 2,2% pentru Pro România, 1% pentru Forța Dreptei, 0,5% pentru REPER, 1,8% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 15 – 22 septembrie 2023., la comanda News.ro. Chestionarea s-a făcut prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.550 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,49 %, la un grad de încredere de 95%.
