La Apșa de Jos, în incinta Muzeului Etnografic al românilor din Transcarpatia, în prima decadă a lui aprilie a fost organizată o masă rotundă, care a adunat muzeografi și muzeologi din Transcarpatia, Bucovina, Verhovina, Ucraina și din Sighetu Marmației, Negresti Oaș, Satu Mare, Baia Mare, România. Ideea și organizarea a apartinut Consulatului General al României la Cernăuți cu susținerea Administrației regionale de stat din Transcarpatia, anunță Inter Regio News.
Oamenii, împătimiți de trecutul popoarelor din care fac parte și de păstrarea partimoniului, tezaurului cultural s-au adunat pentru a-și prezenta fiecare instituția muzeală și de a stabili din multitudinea de probleme cu care se confruntă acele câteva ce se pot cristaliza într-o idee bine argumentată de proiect, ce urmează a fi prezentat structurilor europene pentru a putea obține asistență financiară din partea Uniunii Europene.
Atât ucrainenii cât și românii au subliniat în discursurile lor, că muzeele trebuie să existe în pofida tuturor încercărilor, pentru că ele demonstrează vechimea, puterea, frumuseţea, bunătatea şi organicitatea unei culturi tradiţionale, care aproape că nu mai există ca un scop în sine, si că e necesar de a arăta coerent şi inteligibil frumuseţea şi bogăţia unei lumi care ar putea părea mai săracă decât a noastră.
În Franţa, țara celor mai frumoase muzee, generaţia lui 1968 cerea arderea muzeelor, Ce ar fi fost această țară europeană fără muzee?
Realitățile secolului XXI cer ca muzeele cele tradiționale, dar și cele apărute recent să fie ca un organism eficient, elastic şi deschis spre lume. Se cere ca muzeele să fie vii, să funcționeze, așa că la Negrești Oaș, unde conform afirmațiilor directorului acestei instituții, doamna Natalia Lazăr, funcționează atât pălincia, cât și vâltoarea, iar unicul olar din Țara Oașului prezintă pentru tineri master-clas, ateliere de creație.
Muzeul trebuie să atragă cât mai multi vizitatori, și cine știe, poate să devină și sursa certă de venituri. Căci patrimoniul trebuie “răspândit” pentru că are valoarea luminii, răspândit prin studii, afişe, vederi, cărţi de popularizare, fotografii expuse pe net, care să-ţi arate mai ales omul vechi, tradiţional, să redea respirația epocilor demult uitate.
Cu susținerea finaciară a Uniunii Europene muzeele din Carpați vor deveni așezăminte de cultură, ce mărturisesc prin obiecte-martiri, că sunt și doresc să devină muzee ca un cântec, ca o respiraţie vie. Bugetul Programului operațional România –Ucraina, instituit de Comisia Europeană constituie 60 milioane euro și custozii memoriei noastre –muzeografii speră, că pentru păstrarea patrimoniului istoric și cultural al popoarelor din Carpati și muzeele vor beneficia de asistența Uniunii Europene. – redactor Elvira Chilaru, Transcarpatia, Ucraina
