Într-o analiză publicată la sfârșitul anului trecut, geostrategul Brahma Chellaney scrie că perioada de expansiune a influenței și activelor globale ale Chinei, bazată pe imaginea pozitivă și capitalul aproape nelimitat, se apropie de final.
Amploarea și ambiția Inițiativei Belt and Road (BRI) a Chinei este uluitoare. Estimări credibile sugerează că pentru punerea în practică a Noului Drum al Mătăsii, împrumuturile acordate de China către 150 de state, depășesc 1,5 trilioane de dolari, depășind astfel FMI sau Banca Mondială. Pornind de la aceste date, geostrategul Brahma Chellaney, cel care a lansat conceptul de diplomație a capcanei datoriilor, analizează o posibilă legătură între recenta scădere a creditării chineze și un eventual declin al influenței acestui stat în întreaga lume.
Ceea ce președintele Chinei Xi Jinping numește „proiectul secolului” este mai degrabă diplomația capcanei datoriilor, consideră Chellaney. Prin extinderea unor împrumuturi uriașe cu condiții atașate către statele vulnerabile financiar, BRI a stimulat pârghia politică a Chinei asupra statelor debitoare, atrăgându-le în capcana datoriilor și erodându-le suveranitatea, concomitent cu asigurarea unui acces favorabil la diferite active sau resurse naturale ale respectivelor state (spre exemplu resursele minerale și porturile).
Împrumuturile pentru Noul Drum al Mătăsii continuă până când o țară împrumutată intră într-o criză a datoriilor, punând astfel la îndemâna Chinei o pârghie suficient de puternică pentru a obține concesii politice și economice. În acest fel, Partidul Comunist Chinez (PCC) a câștigat prima sa bază navală de peste mări la Djibouti. Cu cât situația debitorului este mai disperată, cu atât ratele dobânzilor pe care China va încerca să le impună sunt mai mari.
Paradoxal însă, pandemia de coronavirus originară din China a influențat și Noul Drum al Mătăsii, pentru că a determinat scăderea bruscă a creditării. De la nivelul maxim atins în a doua jumătate a anului 2019, finanțarea BRI a scăzut constant. Perturbațiile socio-economice ale pandemiei și impactul negativ asupra PIB-ului au redus capacitatea multor țări în curs de dezvoltare de a începe noi proiecte de infrastructură.
De asemenea, atenția internațională asupra practicilor de împrumut ale Chinei, refuzul autorităților chineze de a clarifica originile virusului Covid, faptul că a folosit pandemia pentru a intensifica atitudinea revizionistă, dar și acțiunile din Marea Chinei de Est și de Sud până în Himalaya au fost alți factori care au dus la încetinirea creditărilor.
Per ansamblu, toate acestea au afectat imaginea și reputația globală a Chinei, atrăgând scăderi în sondaje, ceea ce a încurajat unele țări debitoare, beneficiare ale BRI, inclusiv unele cu mari datorii față de China, să se opună condițiilor nefavorabile pentru noi împrumuturi sau să ceară renegocierea contractelor de împrumut în derulare.
Invariabil, China a respins renegocierea termenilor împrumuturilor, însă faptul că un număr de state abandonează sau reduc proiectele BRI, ar putea-o obliga să reevalueze și să recalibreze împrumuturile. Situațiile financiare din ce în ce mai precare ale unui număr tot mai mare de state partenere BRI au descurajat, de asemenea, apetitul altor state de a-și asuma astfel de riscuri.
Acești factori explică colectiv tendința de scădere a finanțării și investițiilor BRI, care în prima jumătate a anului 2021 a scăzut cu 32%, până la 19,3 miliarde USD. În perioada de boom pre-pandemică, finanțarea BRI atinsese 63,3 miliarde de dolari, în a doua jumătate a anului 2019.
Cu siguranță, BRI (al cărui nume oficial la lansare era One Belt, One Road) continuă să facă incursiuni în lumea în curs de dezvoltare, așa cum este ilustrat de noua cale ferată de mare viteză care leagă Laosul de China. În mod ironic, Laos a fost obligat în urmă cu aproximativ un an să predea, din cauza datoriilor, unei companii deținute majoritar de China, controlul asupra rețelei electrice naționale.
Și totuși, este puțin probabil ca zilele de glorie ale BRI să revină vreodată, chiar dacă pandemia va fi sub control. Pericolele imperialismului creditor al Chinei nu mai pot fi ignorate de țările împrumutate – cu excepția cazului în care captarea datoriilor lor este dincolo de răscumpărare. De exemplu, în ciuda faptului că au cedat active strategice creditorului China, Tadjikistanul, Pakistanul și Sri Lanka, lipsite de lichidități, au luat împrumuturi noi chineze pentru a plăti împrumuturi vechi.
De asemenea, BRI se confruntă cu o problemă de imagine tot mai mare. Corupția și practicile din multe dintre proiectele sale sunt agravate de lipsa generalizată de transparență, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și construcția. Multe proiecte finalizate nu sunt viabile financiar. Există, de asemenea, o creștere a conștientizării internaționale că alunecarea în robia datoriei față de China va însemna, probabil, pierderea unor active naturale valoroase și poate chiar a suveranității.
Chiar și acolo unde guvernele rămân prietenoase cu China, mulți cetățeni încep să vadă BRI ca reprezentând potențialul apariției unei noi ere coloniale, echivalent al Companiei Indiilor de Est care a deschis calea pentru imperialismul britanic în Est, inițial prin comerț.
Între timp, gruparea „Quad” Australia-India-Japonia-SUA, ca opoziție cu BRI, lucrează pentru a furniza o infrastructură transparentă, la standarde înalte, prin coordonarea asistenței tehnice și a eforturilor de consolidare a capacităților cu statele regionale. Obiectivul este de a înființa proiecte de parteneriat public-privat în vasta regiune Indo-Pacific, inclusiv prin Rețeaua Blue Dot, proiectate corespunzător și sustenabile din punct de vedere financiar și ecologic.Similar, Uniunea Europeană are proiectul Global Gateway.
În ciuda efortului Quad, BRI va continua să câștige noi proiecte. Într-adevăr, politicile SUA de sancționare sau izolare a țărilor – de la Zimbabwe și Iran până la Myanmar și Cambodgia – asigură că China va continua să încheie contracte profitabile, deoarece nu există alternative.
Cu toate acestea, daunele aduse mărcii BRI pot fi ireversibile, chiar dacă inițiativa a fost redenumită a doua oară. În următorii ani, este probabil ca BRI să se confrunte cu dificultăți.
Brahma Chellaney este geostrateg, autorul cărții „Water: Asia’s New Battleground” (publicată de Georgetown University Press)