Raportul TVA Gap 2023 arată progrese în conformitatea TVA comparativ cu 2021, majoritatea statelor membre UE făcând progrese în colectarea TVA. Raportul publicat de Comisia Europeană arată însă că în 2021 s-au pierdut în jur de 61 de miliarde euro din TVA (comparativ cu 99 de miliarde de euro în 2020), în principal din cauza fraudei în materie de TVA, evaziunii fiscale și falimentelor, calculelor greșite și insolvențelor.
Raportul din 2023 mai arată că deși unele pierderi de venituri nu pot fi evitate, digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea în timp real a tranzacțiilor și facturarea electronică s-au dovedit a fi eficiente. În același timp, măsurile de sprijin guvernamentale implementate în timpul pandemiei de COVID-19, condiționate de plata impozitelor, ar fi putut, de asemenea, să fi jucat determinat această schimbare.
În termeni nominali, pierderea totală de TVA a UE a scăzut cu aproximativ 38 de miliarde euro, de la 99 de miliarde euro în 2020 la 61 miliarde euro în 2021, o îmbunătățire fără precedent față de anii precedenți. Un număr de state membre, cum ar fi Italia (-10,7%) și Polonia (-7,8%) au înregistrat reduceri deosebit de notabile ale cifrelor naționale privind deficitul de TVA.
Cele mai mici decalaje au fost observate în Țările de Jos (-0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%) și Estonia (1,4%). La fel ca și în Țările de Jos, pot apărea valori negative în statele membre în care neconformitatea este deja foarte scăzută din cauza inconsecvențelor statistice și de măsurare.
În raportul Comisiei Europene, un capitol este dedicat României, despre care se menționează că, spre deosebire de alte ţări din UE, ”a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30%. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”, notează reprezentanţii Comisiei Europene.
În ciuda îmbunătățirii conformității la TVA, decalajul a rămas mare. În ansamblu, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei de 4% în ianuarie 2016 și cu încă 1% în 2017, dar această schimbare nu a avut un impact vizibilîn reducerea decalajului de conformare.
Datele arată că guvernul nu încasează aproape 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate, cee ace situează România pe locul al treilea în UE, după Italia și Franța.
Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest Gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest Gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest Gap de TVA.
Ca elemente pozitive menționate în raportul Comisiei Europene sunt extinderea mecanismului de taxare inversă (în 2013 și 2016) și a domeniului de aplicare pentru o gamă largă de bunuri și servicii (deșeuri, lemn, cereale, electricitate, lucrări de construcții, telefoane mobile, tablete și laptopuri). De ademenea, este menționat modul de acțiune al ANAF care, din 2022 a introdus obligativitatea transmiterii informațiilor fiscale prin noul SAF-T, extins în 2023 și la IMM-uri, iar din 2025 – la companiile mici.
