După 23 de ani de experiență, Cătălina Curceanu propune o călătorie în fizica modernă. Cătălina Oana Curceanu este prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare și al fizicii nucleare la Institutul Național de Fizică Nucleară (INFN) din Italia, în cadrul Laboratorului de la Frascati din 2005. Lucrează acolo ca cercetător din 1990. Originară din Sf. Gheorghe, Cătălina a studiat fizica la București, apoi s-a specializat în Elveția, cu o teză de doctorat, colaborând la proiectul Obelix. Cercetatoarea, care reprezintă Italia peste tot în lume, dar și România, coordonează două proiecte de avangardă în fizica nucleară, experimentele DEAR și SHiDDHARTA și este responsabilă de mai multe proiecte de colaborare științifică în cadrul UE, anunță Gazeta Romanesca.
În urmă cu două luni, Cătălina a lansat în Italia cartea: „Dai buchi neri all’adroterapia. Un viaggio nella Fisica Moderna” (De la găurile negre la hadroterapie. O călătorie în Fizica Modernă), o carte de popularizare de fizică, medicină, informatică, inginerie, care provoacă o mare curiozitate și care rezolvă enigme într-un echilibru perfect între știință și actualitate.
„Cartea explică parcursul pe care l-a avut fizica și cuceririle acesteia în ultimii o sută de ani, atât unde s-a ajuns astăzi cu bozonul higgs pentru care a fost acordat premiul Nobel, cât și misterele care vor fi de explorat în viitor, de la materie și energie întunecată până la extradimensiuni și alte interesante idei de același gen.
De asemenea, are o parte principală, partea centrală a cărții, cea care este oarecum originală legată de exemple ale fizicii moderne în societatea actuală atât în medicină, cât și pentru diagnostic folosind antimateria, cât și o serie de exemple, cum ar fi studiul picturilor lui Leonardo da Vinci, a lui Goya sau utilizarea GPS-ului în care folosim concepte cum ar fi teoria relativității a lui Einstein.
O serie de exemple care pentru cei care nu sunt pregătiți, poate să-i lase puțin surprinși folosirea fizicii moderne în aceste aparate pe care le folosim mai mult sau mai puțin în viața de zi cu zi„, explică prim-cercetătorul Cătălina Curceanu.
La sfârșitul săptămânii trecute, Cătălina Curceanu a primit vizita Ambasadorului României în Italia, Dana Constantinescu. „Îmi face deosebită plăcere, din punct de vedere personal, să păstrez și să întăresc contactele cu România si cu reprezentanții României în Italia, cât și din punct de vedere profesional având in vedere contribuția românilor la fizica italiană. Noi suntem aici un grup de mai multi români.
Dar este la fel de importantă și eventuala dezvoltare a relațiilor științifice între România și Italia prin construirea noului complex de accelerator de la Măgurele ELI-NP, această infrastructură despre care în România s-a vorbit și despre care continuă să se vorbească și în cadrul căreia se presupune că va exista o colaborare foarte intensă între cecetătorii din cele două țări, atât în construirea acestui accelerator, cât și ulterior în utilizarea fascicolelor produse pentru descoperirea altor mistere ale lumii care ne înconjoară„, mărturisește Cătălina Curceanu.