Peste o treime dintre românii care au economii au apelat la acestea în perioada stării de urgență sau de alertă, arată un studiu realizat de institutul IRES. Aceștia sunt cu precădere respondenții tineri și cei cu vârsta de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută, cu venituri între 1.501 și 2.500 lei, dar și fără venit și cele care locuiesc în Moldova.
În perioada stării de urgență și/sau de alertă 44% dintre români au utilizat serviciile unei bănci. Folosirea bancomatelor (77%), plata cu cardul la comercianți în magazine fizice (71%), online banking (57%), plăți online (56%), mobile banking (46%), vizitarea sucursalei (40%), apelarea telefonică a băncii (24%) sunt formele în care respondenții au utilizat serviciile bancare.
Cei mai mulți dintre utilizatorii serviciilor bancare de la debutul stării de urgență au efectuat plăți (80%) sau au extras numerar (74%). Doar 27% au depus numerar în această perioadă. 8% și-au deschis un cont, au contractat un credit sau au achiziționat noi produse și servicii bancare.
15% dintre românii care au credite sau datorii la bănci recunosc că au avut dificultăți în rambursarea unor sume către bancă în perioada crizei de COVID 19, iar 44% dintre aceștia au solicitat reeșalonarea ratelor.
Peste un sfert (28%) dintre românii care au credite sau datorii la bănci se așteaptă să întâmpine această problemă în viitor, iar 14% să fie în situația de a solicita reeșalonarea plăților către bancă.
Unu din zece români intenționează să ia un credit în următorul an.
Unu din cinci români s-a gândit, în ultima perioadă, să înceapă o afacere atunci când lucrurile vor reveni la normal.
8% dintre respondenții care au auzit de programul IMM Invest spun că sunt eligibili, dar nu s-au gândit să aplice, iar 6% s-au gândit să aplice, dar nu au făcut-o.
Bărbații, tinerii între 18 și 35 de ani, respondenții cu studii superioare, cu venituri lunare de peste 2.500 lei și care locuiesc în mediul urban sunt cei care au economii în proporții mai ridicate decât media. Cont de economii au în proporții mai ridicate persoanele peste 51 de ani, cele cu studii superioare, cu venituri mai mari de peste 1.500 lei și care locuiesc în sudul țării, în timp ce tinerii, cei cu educație ridicată, cu venituri de peste 4.000 lei și care locuiesc în sudul țării își țin economiile în alte tipuri de conturi bancare.
Unu din cinci români folosește servicii de banking online, iar 28% dintre participanții la studiu folosesc mobile banking.
Ambele tipuri de servicii sunt utilizate în proporții mai mari de către tineri, persoane cu studii superioare, cu venit de cel puțin 2.500 lei și de cei care locuiesc în orașe.
Dintre cei peste 70% dintre români care nu folosesc nici online banking și nici mobile banking, aproximativ un sfert își manifestă interesul de a le utiliza în viitor. Cei care nu doresc să utilizeze acest tip de servicii invocă pentru această decizie vârsta înaintată, lipsa unei nevoi în acest sens, dar și lipsa încrederii.
Modul în care pandemia de COVID 19 a influențat economiile românilor și relația lor cu băncile, dar și intențiile viitoare de a se îndatora la bănci sunt câteva dintre aspectele pe care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie IRES le-a evaluat în studiul realizat în perioada 20 -21 mai 2020.