Economistul Ionuţ Dumitru a declarat duminică la Digi24 că este nevoie de un echilibru în sistemul de pensii, astfel încât să nu mai existe posibilitatea pensionării la 45 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul.
„Avem problema pensionarilor speciali care au pensie mult peste ce au contribuit şi de la vârste foarte fragede. Exemplele sunt foarte clare: pensionari la 40 şi ceva de ani, cu o pensie mai mare decât salariul. Vă garantez că nicăieri în lume nu există aşa ceva. La magistraţi, de exemplu, pensia medie în 2019 era de 4.000 de euro, din care 3.700 e pensie necontributivă”, a spus Dumitru la Digi24.
„Sunt ţări care plafonează pensiile. În Spania, nimeni nu are pensie mai mare de 2.600 de euro, de exemplu. Dar în nicio ţară, din Europa cel puţin, nu există un sistem de pensionare la 40 şi ceva de ani, care înseamnă de a beneficia de pensie pe o perioadă mult mai lungă decât perioada activă, dacă ai contribuit – că unii nu au contribuţii sau au contribuţii mult mai mici – şi cu un venit mai mare decât venitul salarial sau venitul pe care-l realizai în perioada activă, ceea ce iarăşi e o absurditate. Iar diferenţa dintre contributivitate şi beneficiu vine de la bugetul de stat, adică de la mine, de la tine şi de la toţi ceilalţi”, a adăugat Dumitru.
Potrivit acestuia, cifrele Comisiei Europene arată că în 2019, cheltuielile în sistemul necontributiv s-au ridicat la 2,9 miliarde de euro, dintr-un buget total la pensii de aproximativ 17 miliarde de euro.
El spune că pensiile speciale nu ar trebui considerate o proprietate, la fel cu pensiile bazate pe contribuţie.
„Aici e o nuanţă. Pensia este o proprietate a omului atâta timp cât este contributivă. Când omul a avut contribuţii, este un drept de proprietate. Când pensia e mai mult un beneficiu care nu are legătură cu contributivitatea, nu cred că poate fi drept de proprietate. Dacă e un privilegiu, nu poate fi acordat la nesfârşit”, a spus Dumitru.
Întrebat dacă judecătorii Curţii Constituţionale ar face această distincţie, în condiţiile în care şi ei beneficiază de astfel de pensii, economistul a spus: „Eu cred că e un conflict de interese acolo, atâta timp cât cel care judecă speţa este direct vizat de subiect nu cred că trebuie să ne aşteptăm la o judecată obiectivă”.
El spune că, teoretic, aceste pensii speciale pot fi reduse sau plafonate.
„Nu ştiu care e soluţia la noi. Cred că trebuie explicat foarte clar: contributivitatea este cel mai corect principiu posibil. Dacă există un raţionament pentru care anumite categorii sociale, dar bine definite şi limitate, le păstrăm într-un sistem special care să însemne o pensionare mai rapidă – dar nu la 45 de ani, că e o aberaţie – cu 5 ani mai devreme, nu cu 20. Nu poate fi atât de dezechilibrat tratamentul, pe unul îl pensionezi la 65 şi pe altul la 40 şi-i dau şi pensie mai mare, deşi nu a avut decât o contibuţie mică. Pot să îi dau şi un beneficiu, dar nu am cum să debalansez atât de mult”, a spus el.
Pensiile magistraţilor, mai mari decât salariile din perioada activă
Magistraţii din România au ajuns să primească mult mai mulţi bani la pensie decât obţineau în timpul serviciului activ. Pensiile de serviciu ale acestora nu se calculează în baza contributivitatii, ci că procent de 80-100% din ultimul salariu brut.
Marea majoritate a judecătorilor şi procurorilor care fac parte din Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), respectiv 11 din cei 14 membri, se judecă cu instituţia unde lucrează pentru a-şi adauga la salariul şi aşa mare un spor de 25%.
Astfel, judecătorii Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Simona Marcu, Mihai Balan, Mariana Ghena, Nicoleta Tînt şi procurorii Codruţ Olaru, Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban şi Nicolae Solomon cer acest spor de 25% în baza unei legi votata de Parlament anul trecut, respectiv 157/2020, care modifica legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Legea a fost propusa de un grup de zece deputaţi şi senatori PSD şi a fost votata în perioada când încă PSD mai avea majoritate parlamentară.
De asemenea, potrivit unui articol creat special pentru cei mai fericiţi bugetari ai României, se specifica faptul că ”personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publica şi securitate naţională care ocupa o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de baza/solda de funcţie de până la 25%, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite”.
Cei 11 magistraţi menţionaţi s-au adresat Tribunalului din Dâmbovita în toamna anului trecut, cu solicitarea de a obliga CSM să le plătească acest spor, sub pretextul că ar fi discriminaţi în raport cu categoriile precizate anterior. În cererea de chemare în judecată, magistraţii arată că „se impune că toate persoanele care ocupa o funcţie cu acces la informaţii clasificate să beneficieze, fară discriminare, de acelaşi tratament juridic de care se bucura celelalte categorii profesionale enumerate în cuprinsul dispoziţiilor art. 15^1 din Legea nr. 157/2020, aflate într-o situaţie comparativa din punct de vedere al activităţii şi atribuţiilor”, potrivit site-ului Radio Europa Libera.
Curios este faptul că membrii CSM au chemat în judecată instituţia pentru care lucrează şi Consiliul National pentru Combaterea Discriminării şi nu pe cei care au legiferat.
Cert este că magistraţii de la Tribunalul Dâmbovita au decis că dosarul nu este de competenta lor, ci el trebuie soluţionat pe linia conflictelor de munca, la Tribunalul Bucureşti, acolo unde reclamanţii îşi au domiciliul.
Potrivit declaraţiilor de avere, cei 11 judecători şi procurori au venituri cuprinse intre 7.000 de euro şi 8.500 de euro pe lună. Dacă vor avea câştig de cauză în procesul pe care l-au deschis, ei îşi vor mai adauga încă 2.000 de euro la venituri.